Marele tenor Ludovic Spiess s-a născut la 13 mai 1938, la Cluj-Napoca. A descoperit pasiunea pentru muzică la vârsta de 18 ani, într-o sală de concert din Braşov - oraşul în care a trăit anii adolescenţei - la acea vreme având meseria de gravor în metal, potrivit site-ului http://www.bestmusic.ro/.

A început studiile muzicale la Şcoala Populară de Artă din Braşov, după care a plecat la Bucureşti, unde a continuat să studieze muzica. A cântat la Ansamblul Armatei, apoi a debutat la Teatrul Muzical din Braşov şi, în 1962, a devenit solist al Teatrului de Operetă din Bucureşti, precizează site-ul amintit. A cunoscut succesul la concursurile internaţionale de la Toulouse (1964), Rio de Janeiro (1965) şi a obţinut o bursă de studii de un an la Milano. Între timp, debutase la Operă în "Rigoletto" şi cântase în "Samson şi Dalila" la Cluj şi Toulouse.

Tenorul Ludovic Spiess în spectacolul de operă "Otello", Bucureşti, 13 ianuarie 1985.

Foto: (c)  MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO

A fost solist permanent la Teatrul muzical din Braşov (ianuarie-septembrie 1962), apoi la Teatrul de Operetă Bucureşti (1962-1964) şi la Opera Română din Bucureşti (din 1964 până la retragere, în 1989). Printre rolurile interpretate se numără: Calaf din "Turandot", Rodolfo din "Boema", Pinkerton din "Madama Butterfly" şi Cavaradossi din "Tosca" - de Giacomo Puccini; Radames din "Aida", Riccardo din "Bal mascat", Manrico din "Trubadurul" şi Don Carlos din opera omonimă - de Giuseppe Verdi; Lohengrin din opera omonimă de Richard Wagner.

A ajuns în echipa lui Herbert von Karajan la Salzburg, în rolul Falsul Dmitri din "Boris Godunov" de Modest Mussorgski, apoi la: Stuttgart, Wiesbaden, München, Köln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires, Verona, Roma. Numele lui Ludovic Spiess apărea pe afişe şi era deja cunoscut şi apreciat. În luna mai 1970, când aniversa 32 de ani, Ludovic Spiess a debutat la Scala din Milano, în rolul său favorit, Calaf din "Turandot" de Puccini. Au urmat roluri în mari spectacole: "Bal mascat" la Buenos Aires, "Tosca" la San Francisco, "Fidelio" la Bonn, "Cântecul pământului" la Berlin, "Trubadurul" la Napoli, "Aida" la Roma, "Trubadurul", "Fidelio" şi "Paiaţe" la Metropolitan, aminteşte site-ul bestmusic.ro.

Ludovic Spiess a fost prezent timp de peste 20 de ani pe marile scene ale lumii, printre care Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House Covent Garden din Londra, Gran Teatre del Liceu din Barcelona, War Memorial Opera House din San Francisco, Staatsoper din Viena şi a cântat alături de celebrităţi ca: Birgit Nilsson, Fiorenza Cossotto, Nicolai Ghiaurov, Anna Moffo, Cesare Siepi, Virginia Zeani, Leonie Rysanek, Montserrat Caballe, Martina Arroyo, Christa Ludwig, Gwyneth Jones, Katia Ricciarelli, Peter Schreier, Mario Sereni, Sena Juriac, Dietrich Fischer-Dieskau. Invitat la festivaluri de prestigiu, a realizat, alături de mari artişti ai lumii, o suită de discuri şi filme muzicale.

Celebrii dirijori Herbert von Karajan, Leonard Bernstein, Josef Krips, Karl Bohm, Riccardo Muti, Roberto Benzi, Giuseppe Patane, Alberto Erede, Otto Klemperer, Kurt Adler, Nello Santi, Wolfgang Sawalisch, Francesco Molinari-Pradelli, Josef Krips, Rafael Kubelik, Gianandrea Gavazzeni, Boris Haitink, Michel Plasson au condus spectacolele şi concertele sale, în presa timpului Ludovic Spiess fiind comparat cu tenori renumiţi precum Enrico Caruso, Beniamino Gigli, Aureliano Pertile, Leo Slezak, Mario del Monaco.

A fost ministru al Culturii între 19 octombrie 1991-19 noiembrie 1992, perioadă în care a transformat Castelul Peleş în muzeu, a organizat Centrele culturale româneşti de la Viena, Budapesta, Veneţia, New York ş.a. De asemenea, a fost director general al Operei Naţionale din Bucureşti (2001-2005).

Ludovic Spiess, director al Operei Naţionale Române, la Gala Premiilor Fundaţiei "Romania 2000", Bucureşti, 13 februarie 2004. 

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

Împreună cu muzicologul Iosif Sava, a realizat cartea ''Cu Ludovic Spiess prin teatrele lumii'', apărută în 1989, la Editura Muzicală.

Ludovic Spiess la evenimentul de lansare a CD-ului "O noapte la Operă", dedicat aniversării a 50 de ani de activitate a Operei Naţionale în sediul actual, Bucureşti, 30 ianuarie 2004.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

A fost distins cu Premiul I la Toulouse (1964), Premiul I la Concursul de canto de la Rio de Janeiro (1965) şi Premiul I în Olanda, la Hertogenbosch (1966). La 14 noiembrie 2002 a fost distins cu ''Crucea de Onoare Austriacă'' pentru artă şi ştiinţă clasa I, iar la 25 iunie 2004, ca o încununare a meritelor sale, Universitatea de Muzică din Bucureşti i-a conferit titlul de ''Doctor Honoris Causa''.

Conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Muzică din Bucureşti tenorului Ludovic Spiess, Bucureşti, 26 iunie 2004.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO

Ludovic Spiess a murit la 29 ianuarie 2006, în urma unui infarct suferit în timpul unei partide de vânătoare.

În 2006, în memoria marelui tenor, a fost creat Studioul experimental de operă şi balet ''Ludovic Spiess'', aflat în subordinea Operei Naţionale din Bucureşti. Studioul are drept scop organizarea şi desfăşurarea de programe educaţionale, de perfecţionare şi formare a artiştilor şi a personalului specializat, de creaţie şi cercetare în domeniile muzical, operă şi balet, dar şi punerea în scenă a unor spectacole experimentale, inedite, conform site-ului https://operanb.ro/.

Lansarea CD-ului "Samson şi Dalila", operă compusă de Camille Saint-Saens, în interpretarea mezzo-sopranei Elena Cernei, a tenorului Ludovic Spiess şi a baritonului Dan Iordăchescu, Bucureşti, 8 decembrie 2006.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

Un volum consacrat marelui artist, intitulat "Ludovic Spiess" şi semnat de criticul muzical Costin Popa, având un bogat material ilustrativ, a fost lansat la 30 august 2009, în deschiderea Festivalului Enescu. De asemenea, o expoziţie de fotografie în memoria lui Ludovic Spiess a fost vernisată în mai 2013, în Foaierul Mare al Operei Naţionale Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la naşterea celebrului tenor. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)