Deschis la Bucureşti, la 21 ianuarie 1991, Biroul Oficiului Fondului pentru Copii al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNICEF), a adus o contribuţie valoroasă prin derularea unor proiecte semnificative privitoare la protecţia copilului. Având acest scop, Biroul UNICEF de la Bucureşti a participat la eforturile dedicate dezvoltării capacităţii instituţionale în domeniu, sprijinirii copiilor din zone defavorizate, precum şi implicării organizaţiilor nonguvernamentale în demersurile în beneficiul copiilor, notează https://www.unicef.org/romania/ro.

Baza relaţiilor dintre România şi UNICEF o constituie Acordul cadru de cooperare dintre Guvernul României şi UNICEF, semnat la 21 iunie 1991 şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 295/1992, conform www.mae.ro.

În spiritul Acordului-cadru, Guvernul României a aprobat prelungirea mandatului UNICEF în România pentru perioadele 2010-2012, 2013-2017 şi 2018-2022, pe baza unui document programatic orientativ denumit "Programul de ţară UNICEF-România", document adaptat la noul statut european şi internaţional al României, la priorităţile de etapă privind protecţia copiilor din România şi la obiectivele politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare.

Programul de ţară, conform practicii UNICEF, este completat de un Plan de acţiune pentru acelaşi interval de implementare, care detaliază aspectele practice ale cooperării, aminteşte acelaşi site.

Împreună cu ministerele de resort, UNICEF identifică, documentează şi validează bunele practici (inclusiv prin evaluări) şi, alături de Ministerul Afacerilor Externe, promovează şi diseminează aceste bune practici în rândul altor ţări. Totodată, mulţi omologi de la nivel naţional şi local caută să înveţe din experienţa altor ţări şi să se implice în iniţiative regionale sau globale.

Printre bunele practici identificate în România, se află Pachetul Minim de Servicii, adresat copiilor şi familiilor, şi programul Educaţie Incluzivă de Calitate. Aceste modele dezvoltate de UNICEF se axează pe prevenirea separării nenecesare a copiilor de familie, a sărăciei, a sarcinilor timpurii, a îmbolnăvirilor, a discriminării, a absenteismului şi a abandonului şcolar. În momentul de faţă, acestea sunt pregătite pentru a fi extinse la nivel naţional, cu finanţare naţională sau europeană, potrivit https://www.unicef.org/romania/ro.

De asemenea, prin intermediul campaniilor de comunicare pentru schimbare socială, UNICEF intervine pentru prevenirea discriminării şi a violenţei împotriva copiilor, dar şi pentru a-i susţine pe părinţi, îngrijitori şi tutori legali, să ofere fiecărui copil un mediu protector, care să îi stimuleze dezvoltarea.

Alte domenii de interes comun şi bune practici documentate, la nivelul cărora UNICEF joacă un rol cheie, sunt educaţia parentală, dezinstituţionalizarea, promovarea comportamentelor sigure în rândul adolescenţilor, promovarea modelelor pozitive în vederea creşterii aşteptărilor şi aspiraţiilor educaţionale ale copiilor din grupurile vulnerabile.

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei timpurii până la adolescenţă.

În România, UNICEF lucrează împreună cu Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi cu mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. UNICEF este susţinut financiar integral prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, corporaţiilor, fundaţiilor şi ale guvernelor.

Biroul UNICEF din România analizează periodic modul în care UNICEF şi partenerii săi - diverse ONG-uri şi experţi - pot interveni şi colabora cu autorităţile centrale şi locale pentru a aborda situaţiile rămase nesoluţionate. De asemenea, lucrează îndeaproape cu Guvernul României pentru a facilita accesul ţării la resursele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi prin granturile Spaţiului Economic European.

România a înregistrat progrese importante în ultimele trei decenii, putând împărtăşi o serie de experienţe pozitive la nivel internaţional. Dezinstituţionalizarea copiilor şi educaţia parentală sunt două dintre domeniile în care România poate ajuta alte state din regiune şi din alte părţi ale lumii să accelereze progresele. În plus, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, în primele şase luni ale anului 2019, a reprezentat o sursă de bune practici.

La 21 mai 2019, Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, şi Reprezentanţa UNICEF în România au semnat un nou parteneriat în beneficiul copiilor din România şi de la nivel internaţional. Documentul stabileşte obiectivele colaborării între cele două părţi până în 2022. Acesta include, printre altele, promovarea în comun a drepturilor copiilor în Europa şi la nivel mondial, prin schimbul de bune practici şi expertiză dezvoltate în România în ultimii 30 de ani. Un exemplu relevant în acest sens a fost Conferinţa internaţională "Participarea Copiilor la procesele de luare a deciziilor şi de elaborare a politicilor la nivelul UE", care a avut loc la Bucureşti, în zilele de 6 şi 7 mai 2019, în cadrul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, potrivit www.mae.ro.

În cadrul mandatului 2018-2022, UNICEF va continua să sprijine Guvernul României în implementarea politicilor din domeniul educaţiei, sănătăţii şi protecţiei sociale, în vederea asigurării accesului echitabil al tuturor copiilor români, în special al celor vulnerabili, la servicii de calitate. Pentru a realiza acest obiectiv, UNICEF, împreună cu partenerii săi - autorităţile centrale şi locale, ONG-uri şi copii - vor dezvolta şi testa modele care se concentrează pe reducerea vulnerabilităţilor şi pe promovarea incluziunii sociale a celor mai vulnerabile categorii de copii.

De asemenea, vor fi continuate eforturile, prin intermediul campaniilor de informare şi de sensibilizare a opiniei publice, pentru prevenirea discriminării şi violenţei împotriva copiilor şi pentru îmbunătăţirea modului în care aceştia sunt îngrijiţi de părinţi sau reprezentanţi legali, astfel încât oricărui copil să îi fie asigurat un mediu protectiv şi stimulativ. Totodată, UNICEF va continua colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru efectuarea de studii şi analize ale situaţiei copiilor din România, astfel încât monitorizarea şi implementarea politicilor publice destinate copiilor şi familiilor acestora şi, în special, celor mai vulnerabili, să se bazeze pe date concrete.

Valoarea totală a contribuţiei UNICEF în cadrul noului program de ţară, pentru perioada 2018-2022, este de peste 20 de milioane de dolari, arată https://www.unicef.org/romania/ro.

Reprezentantul UNICEF în România este olandezul Pieter Woltjo Bult, numit în iulie 2017.

Prezenţa sistemului ONU în România datează din anii 1970, când a fost deschis, la Bucureşti, Biroul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - PNUD. Treptat, alte programe şi fonduri ONU au deschis birouri în ţara noastră: Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF; Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie - UNFPA; Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi - UNHCR; Organizaţia Mondială a Sănătăţii - OMS; Centrul UNESCO pentru învăţământul superior - CEPES; Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială - ONUDI şi Centrul de Informare al ONU - UNIC.

Odată cu aderarea României la UE şi cu trecerea în categoria donatorilor emergenţi, o serie dintre fondurile, programele şi agenţiile ONU în ţara noastră s-au închis. În prezent, în Casa ONU, inaugurată în 2003, îşi desfăşoară activitatea Biroul UNICEF, Biroul UNHCR şi Biroul Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei, conform www.mae.ro.

Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF a fost înfiinţat în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a ajuta copiii şi tinerii a căror viaţă şi al căror viitor erau în pericol, indiferent de rolul jucat de ţara lor în timpul războiului. Activitatea UNICEF, în prezent, este cu atât mai importantă cu cât milioane de copii şi tineri sunt ameninţaţi de conflicte şi crize, fiind privaţi de drepturi, precum dreptul la educaţie, sănătate, familie, nutriţie. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: "Casa ONU", sediul Biroului UNICEF România, Bucureşti, 19 februarie 2019.