Biserica şi mănăstirea Sao Vicente de Fora se află în cartierul Alfama din Lisabona, capitala Portugaliei. Denumirea "Sao Vicente de Fora" se referă la faptul că biserica originală, din 1147, a fost construită în afara zidurilor oraşului, indică site-ul https://www.lisbonportugaltourism.com/.

Prima biserică Sao Vicente de Fora a fost dedicată Sfântului Vincenţiu din Zaragoza, patronul Lisabonei, ale cărui oseminte au fost aduse şi îngropate în biserică în secolul al XII-lea, fiind păstrate ca relicve. Sfântul Vincenţiu a fost martirizat în timpul împăratului roman Diocleţian în anul 304, după ce a fost supus torturilor.

Biserica originală a fost fondată în secolul al XII-lea de regele portughez Afonso I Henriques (1114 - 1185). Acesta făcuse un legământ să construiască biserici pe locurile unde zăceau îngropaţi soldaţii portughezi şi cruciaţii nord-europeni care au luptat împotriva maurilor.

Biserica şi mănăstirea Sao Vicente de Fora de astăzi au fost reconstruite în 1582, din ordinul regelui Filip al II-lea al Spaniei, devenit şi rege al Portugaliei, ca Filip I (1580-1598). Edificiul din 1582, construit în stilul Renaşterii târzii cunoscut sub numele de manierism, se datorează arhitectului spaniol Juan de Herrera. A fost inaugurat abia în 1629 şi ulterior a servit drept model pentru arhitectura religioasă portugheză, menţionează site-ul https://www.lisbonportugaltourism.com/. Alte clădiri ale mănăstirii au fost adăugate până în secolul al XVIII-lea. Biserica şi mănăstirea Sao Vicente de Fora au fost grav avariate în cutremurul din 1755, fiind supuse ulterior unor lucrări de restaurare.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în mănăstirea Sao Vicente de Fora a fost amenajat un panteon pentru regii şi reginele dinastiei de Bragança. Aici a fost înmormântat şi regele Carol al II-lea al României (1930-1940), decedat la 4 aprilie 1953, la Lisabona. Rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea au fost repatriate la 13 februarie 2003 şi reînhumate a doua zi, la 14 februarie 2003, după o ceremonie militară şi religioasă, la Mănăstirea Curtea de Argeş.

Faţada clădirii, armonioasă, este flancată de două turnuri şi are mai multe nişe în care se află statui ale unor sfinţi. Partea inferioară a faţadei are trei arcade. Biserica are o cupolă imensă, iar în interior se află o frumoasă boltă şi un altar baroc, decorat cu un număr mare de statui.

În clădirile mănăstirii se intră printr-o superbă poartă baroc situată în dreapta faţadei. Pe coridoarele mănăstirii pot fi admirate o serie de panouri cu mozaicuri din azulejos albastre şi albe care înfăţişează scene din istoria Portugaliei, inclusiv asediul Lisabonei din 1147, precum şi scene din fabulele lui La Fontaine, şi care sunt opera maestrului Policarpo de Oliveira Bernardes (1695-1778), potrivit https://www.lisbonportugaltourism.com/.

Terasa de pe acoperişul mănăstirii oferă o panoramă superbă asupra cartierului Alfama din Lisabona. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Irina Andreea Cristea)