Prozatorul James Joyce, reprezentant marcant al modernismului, a rămas cunoscut în literatura universală îndeosebi pentru romanele ''Portrait of the Artist as a Young Man'' (1916), ''Ulysses'' (1922) şi ''Finnegans Wake'' (1939).

S-a născut la 2 februarie 1882, într-o suburbie a oraşului Dublin (Irlanda). De mic copil, a dat dovadă nu numai de o inteligenţă deosebită, ci şi de o înclinaţie aparte pentru literatură. A învăţat singur limba norvegiană, pentru a putea citi piesele lui Henrik Ibsen în limba în care au fost scrise, iar mare parte din timp şi-o petrecea în compania operelor scrise de Dante, Aristotel şi Toma de Aquino.

Familia l-a încurajat să-şi continue studiile, urmând, iniţial, Clongowes Wood College şi, ulterior, Belvedere College. A urmat apoi University College Dublin, unde a studiat limbile moderne, potrivit site-ului oficial al Centrului James Joyce din Dublin jamesjoyce.ie/james-joyce/life.

După absolvirea universităţii, Joyce a plecat la Paris, cu intenţia de a studia medicina, dar în aprilie 1903 a fost chemat înapoi la Dublin, mama sa fiind grav bolnavă şi, ulterior, murind. A rămas în Irlanda până în 1904, în luna iunie a acelui an a cunoscând-o pe Nora Barnacle, care avea să-i devină parteneră şi, 30 de ani mai târziu, soţie.

În august 1904, a publicat primele nuvele în revista Irish Homestead, dar în octombrie acelaşi an, a plecat în Croaţia, unde a obţinut un post de profesor de engleză. Nu avea să mai revină în Irlanda decât în patru vizite, ultima dintre acestea fiind în 1912.

Din Croaţia, cei doi au plecat la Trieste, în Italia, unde Joyce a predat engleza. Aici a învăţat italiana, una dintre cele 17 limbi pe care le vorbea, printre care se numărau şi araba, sanscrita şi greaca. Joyce şi Barnacle s-au mutat apoi la Roma şi la Paris. Au avut doi copii, Georgio şi Lucia, şi pentru a-şi putea întreţine familia, Joyce a continuat să lucreze ca profesor.

Sursa foto: jamesjoyce.ie

Nu a renunţat însă să scrie, iar în 1914, a publicat prima carte, ''Dubliners'', o colecţie de 15 nuvele, la care lucra încă din 1904. În acelaşi an, începe să publice în revista The Egoist şi a apărut primul său roman, ''Portrait of the Artist as a Young Man''. Cartea a atras atenţia poetului Ezra Pound, care l-a elogiat pe autor pentru stilul neconvenţional. Tot în 1914 a scris şi singura sa piesă, ''Exiles''.

După succesul acestora, Joyce a luat în considerare mult mai serios romanul pe care începuse să-l schiţeze încă din 1907, ''Ulysses'', cea mai apreciată operă a sa. Romanul prezintă o singură zi în Dublin, respectiv data de 16 iunie 1904, ziua în care autorul o cunoscuse pe Nora Barnacle. La o primă vedere, povestirea urmăreşte trei personaje principale, pe Stephen Dedalus, pe Leopold Bloom şi pe soţia acestuia, Molly Bloom, dar, de fapt, ''Ulysses'' este o repovestire modernă a ''Odiseei'' lui Homer, care se distinge prin folosirea monologului interior.

După izbucnirea Primului Război Mondial, Joyce a plecat, împreună cu familia, la Zurich, unde a rămas pe toată perioada războiului, timp în care a lucrat la ''Ulysses''. Cu toate că-şi dorea să se întoarcă la Trieste după terminarea războiului, poetul Ezra Pound l-a convins să se mute la Paris, unde a rămas timp de 20 de ani. Acolo a cunoscut-o pe Sylvia Beach, care l-a ajutat să publice ''Ulysses'', în 1922. La scurt timp după publicare, cartea a fost însă interzisă, timp de câţiva ani, considerându-se că abundă în elemente de obscenitate.

După anul 1930, Joyce l-a cunoscut pe Paul Léon, care i-a devenit bun prieten şi consultant şi cu ajutorul căruia a publicat ultima sa carte, ''Finnegans Wake'', în 1939. La vremea aceea, James Joyce se confrunta deja cu probleme serioase de vedere, care s-au agravat dramatic spre ultimii ani ai vieţii.

În 1940, înainte de invazia nazistă, Joyce s-a refugiat în sudul Franţei, iar Paul Léon s-a întors în apartamentul scriitorului din Paris pentru a-i salva bunurile. Datorită lui, au fost salvate, pe lângă lucrurile personale, şi manuscrisele lui Joyce.

James Joyce a murit la 13 ianuarie 1941, la Zurich, unde primise azil împreună cu familia. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Suzana Cristache Drăgan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)