În fiecare an, la 14 ianuarie, începând din 2019, se sărbătoreşte Ziua mondială a logicii.

Abilitatea de a gândi este una dintre cele mai definitorii trăsături ale rasei umane. În diferite culturi, definiţia umanităţii este asociată cu concepte precum conştiinţa, cunoaşterea şi raţiunea. Potrivit clasicei definiţii occidentale, oamenii sunt definiţi drept "animale logice" sau "raţionale", notează https://en.unesco.org/.

Logica, privită ca investigaţie pe principiile raţionamentului, a fost studiată de multe civilizaţii de-a lungul istoriei şi, încă de la primele sale formulări, a jucat un rol important în dezvoltarea filosofiei şi a ştiinţelor.

În ciuda relevanţei sale incontestabile în dezvoltarea cunoştinţelor, ştiinţelor şi tehnologiilor, există puţină conştientizare publică cu privire la importanţa logicii. Proclamarea Zilei mondiale a logicii de către UNESCO, în asociere cu Consiliul Internaţional pentru Filosofie şi Ştiinţe Umane (CIPSH), intenţionează să aducă istoria intelectuală, semnificaţia conceptuală şi implicaţiile practice ale logicii în atenţia comunităţilor ştiinţifice interdisciplinare şi a publicului larg.

O sărbătorire anuală dinamică şi globală a Zilei mondiale a logicii are ca scop încurajarea cooperării internaţionale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât şi în predare, sprijinirea activităţilor asociaţiilor, universităţilor şi altor instituţii implicate în studierea/predarea logicii şi îmbunătăţirea înţelegerii publice a logicii şi a implicaţiilor acesteia în ştiinţă, tehnologie şi inovaţie. În plus, sărbătorirea Zilei mondiale a logicii poate contribui şi la promovarea unei culturi a păcii, a dialogului şi a înţelegerii reciproce, bazată pe avansarea educaţiei şi a ştiinţei.

Ziua mondială a logicii a fost celebrată pentru prima dată la 14 ianuarie 2019, la iniţiativa universităţilor, institutelor de cercetare, fundaţiilor şi asociaţilor active în domeniul matematicii, filosofiei, ştiinţei calculatoarelor, ingineriei, ştiinţelor economice şi cognitive. Au fost organizate workshop-uri, prelegeri şi simpozioane având ca subiect rolul logicii în cunoaşterea umană şi societate în aproximativ 60 de oraşe din întreaga lume: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, China, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, India, Iran, Italia, Kazahstan, Mexic, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Rusia, Arabia Saudită, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina, SUA şi Vatican, aminteşte https://wld.cipsh.international/.

Bazându-se pe succesul înregistrat, Brazilia, membră a UNESCO, a propus proclamarea Zilei mondiale a logicii, Consiliului Executiv al UNESCO. Propunerea a fost discutată şi adoptată în cadrul celei de-a 207-a sesiuni a Consiliului Executiv al UNESCO din octombrie 2019.

La 26 noiembrie 2019, cea de-a 40-a Conferinţă Generală a UNESCO a proclamat ziua de 14 ianuarie drept Ziua mondială a logicii, o zi universală de susţinere a dezvoltării logicii prin predare şi cercetare, precum şi pentru diseminarea publică a disciplinei. Data aleasă pentru a sărbători Ziua mondială a logicii, 14 ianuarie, corespunde cu data morţii lui Kurt Gödel şi cu data naşterii lui Alfred Tarski, doi dintre cei mai proeminenţi logicieni ai secolului al XX-lea, potrivit https://wld.cipsh.international/.

Consiliul Internaţional de Filosofie şi Ştiinţe Umane (CIPSH) şi organizaţia sa membră, Divizia pentru Logică, Metodologie şi Filosofie a Ştiinţei şi Tehnologiei/ Uniunii Internaţionale de Istorie şi Filosofie a Ştiinţei şi Tehnologiei (DLMPST / IUHPST), coordonează sărbătoarea anuală dinamică şi universală a Zilei mondiale a logicii, care vizează încurajarea cooperării internaţionale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât şi în predare, sprijinirea activităţilor asociaţiilor, universităţilor şi a altor instituţii implicate în logică şi îmbunătăţirea înţelegerii publice a logicii şi a implicaţiilor acesteia pentru ştiinţă, tehnologie şi inovaţie.

La 14 ianuarie 2020, cea de-a doua ediţie a Zilei mondiale a logicii s-a desfăşurat sub auspiciile UNESCO. "În secolul XXI - într-adevăr, acum mai mult ca oricând - disciplina logicii este una particulară, vitală societăţilor şi economiilor noastre. Informatica şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, de exemplu, au rădăcini în raţionamentul logic şi algoritmic" a declarat Audrey Azoulay, director general al UNESCO, potrivit https://wld.cipsh.international/.

***
Kurt Friedrich Gödel (n. 28 aprilie 1906 - m. 14 ian. 1978) a fost unul dintre principalii fondatori ai erei metamatematice moderne în logica matematică. El este cunoscut pe scară largă pentru teoremele incompletitudinii, care se numără printre câteva dintre teoremele de referinţă din matematica secolului al XX-lea, dar lucrarea sa a atins fiecare domeniu al logicii matematice. În lucrarea sa filosofică, Gödel a formulat şi a apărat platonismul matematic, opinia că matematica este o ştiinţă descriptivă sau, alternativ, opinia potrivit căreia conceptul de adevăr matematic este obiectiv. Pe baza acestui punct de vedere, el a pus bazele programului de analiză conceptuală în cadrul teoriei mulţimilor. A anticipat şi subliniat importanţa numerelor mari cardinale în teoria mulţimilor înainte ca importanţa lor să devină evidentă, potrivit https://plato.stanford.edu/.

Alfred Tarski (n. 14 ian. 1901 - m. 26 oct. 1983), unul dintre cei mai mari logicieni din toate timpurile, este considerat "omul care a definit adevărul". Lucrările sale asupra conceptelor de adevăr şi consecinţă logică sunt pietrele de temelie ale logicii moderne, influenţând evoluţiile în matematică, filosofie, lingvistică şi informatică. Născut la Varşovia din părinţi evrei, şi-a schimbat numele şi s-a convertit la catolicism, dar nu a reuşit niciodată să obţină o catedră în ţara sa natală. O călătorie neprevăzută în Statele Unite, la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, i-a salvat viaţa şi i-a schimbat cariera, chiar dacă l-a separat ani de zile de familie. La sfârşitul războiului, era profesor de matematică la Universitatea Berkeley din California. Alfred Tarski a construit un imperiu în logică şi metodologie care a atras studenţi şi cercetători distinşi din întreaga lume, arată https://www.amazon.com/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda )