Avocata şi omul politic Christine Lagarde este prima femeie din istorie care deţine funcţia de preşedintă a Băncii Centrale Europene. Totodată, a fost prima femeie care a ocupat funcţia de directoare generală a Fondului Monetar Internaţional, precum şi prima femeie care a activat pe poziţia de ministru al Finanţelor într-o ţară membră a Grupului celor opt, forum ce reuneşte guvernele a opt dintre cele mai dezvoltate economii naţionale din lume.

Christine Lagarde s-a născut la 1 ianuarie 1956, în Paris, potrivit site-ului oficial al Băncii Centrale Europene, www.ecb.europa.eu. Tatăl său, Robert Lallouette, a fost profesor universitar de limba engleză, iar mama sa, Nicole, profesoară de şcoală.

În adolescenţă, Christine Lagarde a fost membră a echipei naţionale franceze de înot sincron, iar la 18 ani a câştigat o bursă pentru a studia la şcoala privată de fete Holton-Arms, din Bethesda, Maryland.

În 1977, a obţinut două masterate, unul în literatură americană din partea École Supérieure d'Art d'Avignon şi cel de-al doilea în economie şi finanţe, la Institut d'études politiques d'Aix-en-Provence. Din 1980, deţine şi un masterat în drept comercial, alături de o diplomă de studii superioare specializate în drept comercial şi dreptul muncii din partea Facultăţii de Drept a Universităţii Paris X.

Este doctor onorific al Universităţii din Montreal.

Şi-a început cariera pe postul de lector în drept contractual la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Paris X. A debutat în avocatură în 1981, fiind axată pe drept comercial, fuziuni şi achiziţii, legislaţie antitrust, dreptul muncii şi arbitraj pentru companii internaţionale.

Între 1995 şi 1999, a făcut parte din Comitetul executiv al multinaţionalei de avocatură Baker şi McKenzie. Între 1999 şi 2005, a ocupat funcţia de preşedintă la nivel global a firmei Baker şi McKenzie, mutându-se la Chicago, Statele Unite.

A fost ministru al Comerţului din Franţa în Cabinetul Dominique de Villepin, între 2 iunie 2005 şi 15 mai 2007.

În intervalul 18 mai - 18 iunie 2007, a ocupat funcţia de ministru al Agriculturii şi pescuitului în guvernul condus de François Fillon, iar între 19 iunie 2007 şi 29 iunie 2011, pe cea de ministru al Economiei şi finanţelor.

Între lunile iulie şi decembrie 2008, a prezidat Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Consiliului Uniunii Europene, format din miniştrii economiei şi finanţelor din toate statele membre. În 2011, anul în care Franţa a preluat preşedinţia Grupului celor douăzeci de miniştri ai finanţelor şi ai guvernatorilor băncilor centrale, Christine Lagarde a coordonat activitatea forumului.

Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, participă la conferinţa cu titlul ”Eastern Europe and Romania: The Road Ahead”, eveniment organizat la sediul BNR 16 iulie 2013.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

În ziua de 28 iunie 2011, consiliul de administraţie al FMI a desemnat-o, "prin consens", director al instituţiei financiare internaţionale, pentru un mandat de cinci ani. La 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit cel de-al unsprezecelea director general al Fondului Monetar Internaţional, cu sediul la Washington, D.C. A fost realeasă în funcţie la 19 februarie 2016. Şi-a încheiat mandatul în ziua de 12 septembrie 2019.

În 2016, a participat în cadrul Grupului de experţi la nivel înalt al Secretarului General al ONU pentru capacitarea economică a femeilor. Doi ani mai târziu, a participat la Consiliul consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ/EPA

La 17 septembrie 2019, a obţinut, la Strasbourg, sprijinul Parlamentului European pentru numirea în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Eurodeputaţii au aprobat cu 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri recomandarea de numire a Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene.

Începând cu 1 noiembrie 2019, este preşedinta Băncii Centrale Europene, pentru un mandat de opt ani, care nu poate fi reînnoit.

Este preşedinta Comitetului european pentru risc sistemic şi membră în Consiliul de administraţie al Băncii Reglementelor Internaţionale, notează www.ecb.europa.eu.

Foto: (c) Zhang Cheng/Xinhua

Pentru prestigioasa activitate politică, economică, academică şi filantropică, Christinei Lagarde i-au fost acordate numeroase premii, titluri şi distincţii, printre care: Premiul "Transatlantic Leadership" acordat de European Institute (2011), Premiul pentru cetăţenie mondială pe 2011 acordat de Atlantic Council (2011), Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare (2012), Premiul "Globalist of the Year" al Consiliului Internaţional Canadian (2012), Ordinul Naţional al Republicii Côte d'Ivoire în grad de Mare Ofiţer (2013), Premiul "Diplomat of the Year" decernat de revista Foreign Policy (2014), preşedinţia onorifică a unei campanii de strângere de fonduri organizate de şcoala Holton-Arms (2015), Premiul "Global Leadership" acordat de Institutul pentru afaceri publice internaţionale din cadrul Universităţii Columbia (2016), Premiul "Global Women's Leadership" decernat de Comitetul internaţional de planificare al Summitului Mondial al Femeilor (2017), Gradul onorific de Comandor al Ordinului Naţional "27 iunie" din Djibouti (2018), Premiul "Distinguished International Leadership" acordat de Atlantic Council (2019).

În anii 2019 şi 2020, a ocupat a doua poziţie în topul celor mai influente o sută de femei de pe mapamond, realizat de revista Forbes, conform forbes.com.

A contribuit cu numeroase articole pe teme economice şi de politică socială în jurnalul trimestrial "Finance & Development", publicat de FMI.

Christine Lagarde are doi fii, Pierre-Henri Lagarde (născut în 1986) şi Thomas Lagarde (născut în 1988). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)