Anul 2021 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, urmând anului 2020, care a fost un an bisect (cu 366 de zile), luna februarie având 29 de zile.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2021
La începutul lunii, Soarele răsare la ora 07 h 52 m şi apune la ora 16 h 47 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 35 m şi apune la ora 17 h 24 m.

Sfârşit de lună în Munţii Făgăraş, 31 ianuarie 2016.

Foto: (c) RADU TUŢĂ/ AGERPRES FOTO

Din punct de vedere astronomic în 2021 se produc patru eclipse (două de Soare şi două de Lună). Prima eclipsă se produce pe 26 mai, este o eclipsă totală de Lună, vizibilă în sudul şi estul Asiei, din Australia, o mare parte din America de Nord, din America de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi Antarctica.

Eclispă totală de Lună, 28 iulie 2018.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

A doua eclipsă de Lună din 2021 este parţială şi se produce în 18/9 noiembrie. Ea va fi vizibilă în mare parte din Europa şi din Asia, din Australia, din nordul şi vestul Africii, din America de Nord, din America de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Arctica, potrivit www.timeanddate.com.

Pe 10 iunie 2021, se produce prima eclipsă de Soare a anului şi va putea fi observată de pe o mare parte a Europei, de pe o mare parte a Asiei, din nordul şi vestul Africii, de pe o mare parte a Americii de Nord, din Atlantic şi din Arctica.

Eclipsă parţială de Soare, 20 martie 2015.

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO

Ultima eclipsă a anului are loc pe 4 decembrie, fiind a doua eclipsă de Soare din 2021. Aceasta va fi vizibilă în sudul Australiei, în sudul Americii, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

Anul 2021 va avea şi un sezon cu trei faze de Lună Plină, deci o "Lună Albastră" (care în mod normal are patru faze de Lună Plină), pe 22 august. Expresia de "Lună Albastră" este folosită şi pentru a defini a treia Lună Plină dintr-un sezon astronomic (care nu are şi a patra fază de Lună Plină), un sezon fiind cuprins între solstiţiu şi echinocţiu, potrivit www.timeanddate.com.

Cele patru evenimente astronomice care marchează începutul celor patru anotimpuri în 2021 se produc la: 20 martie 11 h 37 m - echinocţiul de primăvară, 21 iunie 06 h 32 m - solstiţiul de vară, 22 septembrie 22 h 21 m - echinocţiul de toamnă, 21 decembrie 17 h 59 m - solstiţiul de iarnă, potrivit www.astro-urseanu.ro.

La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, până pe 18 februarie.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 06 ianuarie - Luna la Ultimul Pătrar la 11 h 37 m; 13 ianuarie - Lună Nouă la 07 h 00 m; 20 ianuarie - Luna la Primul Pătrar la 23 h 02 m; 28 ianuarie - Lună Plină la 21 h 16 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În fiecare an avem câţiva curenţi de meteori bogaţi. Numele lor provine de la constelaţia în care se află radiantul. Momentele cele mai bune pentru observare sunt în preajma maximului curentului.

În luna ianuarie avem Quadrantidele, un curent de meteori ce are radiantul în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului poate fi observat în acest an în noaptea de 2/3 ianuarie, fiind estimat să producă între 60-200 meteori/h, vizibili din Europa şi şi continentul american. Meteorii acestui curent sunt slabi ca strălucire, fiind nevoie de un cer curat, fără lumini, pentru a fi observaţi.

Slujbă religioasă prilejuită de sărbătoarea Botezului Domnului - Boboteaza, oficiată de IPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală, 6 ianuarie 2020.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi a anului - Anul Nou, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile, continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) - zi de post, Botezul Domnului, Boboteaza (6 ianuarie), Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Cuviosul Antonie cel Mare (17 ianuarie), Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur (30 ianuarie). AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)