Sesiunea plenară a Parlamentului European (14-18 decembrie), cu aprobarea bugetului UE pentru perioada 2021-2027, acordarea Premiului Saharov 2020, aprobarea de către Consiliul European a măsurilor privind sectorul transporturilor post-Brexit, precum şi întrunirea Comitetului mixt UE-Regatul Unit privind aplicarea Acordului de retragere, începând cu 1 ianuarie 2021, se numără printre principalele evenimente ale perioadei 14-18 decembrie 2020.

Consiliul European
 

Ambasadorii statelor membre în cadrul Consiliului au aprobat la 16 decembrie o serie de propuneri legislative menite să pregătească sectorul transporturilor pentru toate scenariile posibile la 1 ianuarie 2021, în cazul în care nu există un acord cu Regatul Unit. Aceste măsuri sunt: conectivitatea aeriană de bază: regulamentul propus va asigura furnizarea anumitor servicii aeriene între Regatul Unit şi UE timp de 6 luni, cu condiţia ca Regatul Unit să asigure acelaşi lucru; siguranţa aviaţiei: regulamentul propus va asigura utilizarea în continuare fără întreruperi a diverse certificate de siguranţă pentru produse în aeronavele UE, evitându-se astfel reţinerea la sol a aeronavelor UE; conectivitatea rutieră de bază: regulamentul propus acoperă conectivitatea de bază atât în ceea ce priveşte transportul rutier de mărfuri, cât şi transportul rutier de persoane timp de şase luni, cu condiţia ca Regatul Unit să asigure acelaşi lucru transportatorilor din UE, notează https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul videoconferinţei miniştrilor afacerilor interne din 14 decembrie 2020, miniştrii afacerilor interne au discutat elementele-cheie ale propunerilor Comisiei referitoare la un Pact privind migraţia şi azilul. Printre acestea s-au numărat dimensiunea externă, propunerea privind o etapă premergătoare intrării, un mecanism de solidaritate, gestionarea migraţiei interne şi a azilului, diverse mijloace de îmbunătăţire a returnărilor, rolul agenţiilor, căile legale de intrare în Europa şi integrarea. Cooperarea cu ţările terţe partenere necesită parteneriate cuprinzătoare, echilibrate, personalizate şi reciproc avantajoase. În ultimele luni, UE şi statele membre şi-au intensificat cooperarea cu o serie de parteneri, atât la nivel politic, cât şi la nivel operaţional, inclusiv în Balcanii de Vest, Africa de Nord, Africa de Vest sau Asia.

Parlamentul European
 

Parlamentul a aprobat la 16 decembrie, următorul cadru financiar multianual (CFM), astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetăţeni de la începutul anului viitor. Textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 66 abţineri. De asemenea, textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituţional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă şi 73 abţineri, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

PE a asigurat suplimentări în valoare de 15 miliarde euro pentru a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii şapte ani pentru a proteja mai bine cetăţenii în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a oferi oportunităţi generaţiei următoare şi pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanţare pentru Erasmus+ şi se asigură că finanţarea cercetării va continua să crească.

PE speră să se ajungă la un acord cu privire la viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit, dar are nevoie de timp pentru analiza acestuia, au subliniat deputaţii în dezbaterea ce a avut loc vineri, 18 decembrie. În cursul dezbaterii cu vicepreşedintele Comisiei, Maros Sefcovic şi negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, aproape toţi vorbitorii au subliniat că Parlamentul preferă să semneze un acord cu Regatul Unit, dar nu cu preţul punerii în pericol a integrităţii pieţei unice. Aceştia au salutat votul privind măsurile de contingenţă, în vederea pregătirii unui posibil scenariu fără acord. Vorbitorii au subliniat faptul că acordul propus de UE este fără precedent în ceea ce priveşte domeniul său de aplicare şi oferta sa de a nu aplica tarife şi cote, dar, în schimb, Regatul Unit trebuie să respecte normele privind concurenţa loială. Aceştia au reamintit că Regatul Unit a stabilit un termen prea scurt pentru negocierea unui astfel de acord. La fel ca şi negociatorul-şef al UE Michel Barnier, eurodeputaţii au solicitat ca flotei de pescuit a UE să i se acorde acces nerestricţionat la apele Regatului Unit.

Eurodeputaţii au aprobat la 16 decembrie 2020, regulamentul menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept. Prin noul regulament, plăţile din bugetul UE pot fi blocate pentru ţările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene. În cadrul negocierilor, eurodeputaţii au reuşit, de asemenea, să asigure o dispoziţie specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi ameninţările la adresa independenţei sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale şi limitarea căilor de atac. Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE - cum ar fi studenţii, fermierii sau ONG-urile - nu sunt sancţionaţi pentru acţiunile guvernelor lor, aceştia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecţie financiară prin reducerea următoarei tranşe a sprijinului UE pentru ţara în cauză. Votat de Parlament, noul regulament se aplică tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul va vota o rezoluţie cu recomandări adresate Consiliului şi Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiţionalitatea.

La 16 decembrie, în cadrul unei ceremonii, Premiul Saharov 2020 pentru libertatea de gândire a fost acordat Opoziţiei democratice din Belarus, ai cărei numeroşi reprezentanţi fie sunt în închisoare, fie au fost nevoiţi să fugă din ţară în urma protestelor din acest an împotriva preşedintelui autoritar Aleksandr Lukaşenko. Premiul a fost înmânat de preşedintele PE, David Sassoli, celor câţiva laureaţi, inclusiv liderul opoziţiei Svetlana Tihanovskaia prezenţi la ceremonie.

Tot la 16 decembrie, eurodeputaţii a aprobat REACT-EU, un pachet de 47,5 miliarde euro pentru a atenua efectele imediate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în regiunile Uniunii. Iniţiativa a fost adoptată cu 654 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 17 abţineri. Astfel, pentru 2021 s-au alocat 37,5 miliarde euro, iar pentru 2022, 10 miliarde euro. Operaţiunile prevăzute de REACT-EU sunt eligibile pentru finanţare cu efect retroactiv din 1 februarie 2020. Resursele pot fi utilizate până la sfârşitul anului 2023. Ţările Uniunii vor putea aloca o parte din bani Fondului social european, Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), iniţiativei "Locuri de muncă pentru tineri" şi programelor transfrontaliere (Interreg). Investiţiile se vor concentra pe sectoarele cele mai afectate de consecinţele economice ale pandemiei. REACT-UE vine în continuarea celor două propuneri anterioare referitoare la politica de coeziune: Iniţiativa pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII) şi Iniţiativa Plus pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII +). Ambele modifică normele referitoare la cheltuielile regionale pentru a facilita redresarea. Resursele pentru REACT-EU vor proveni din instrumentul de redresare al Uniunii Europene, numit Next Generation EU.

Comisia Europeană
 

Comitetul mixt UE-Regatul Unit s-a reunit la 17 decembrie, pentru a aproba toate deciziile oficiale şi alte soluţii practice legate de punerea în aplicare a Acordului de retragere, începând cu 1 ianuarie 2021. Acordul de retragere şi, în special, Protocolul privind Irlanda şi Irlanda de Nord vor deveni operaţionale la 1 ianuarie 2021. Aceasta înseamnă îndeplinirea obiectivului general de a proteja Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) şi de a evita o frontieră strict controlată pe insula Irlanda, menţinând astfel pacea, stabilitatea şi prosperitatea, precum şi integritatea pieţei unice a UE.

Întrucât aceasta a fost ultima reuniune înainte ca perioada de tranziţie să se încheie la sfârşitul anului, Comitetul mixt a revizuit, de asemenea, alte domenii principale de punere în aplicare: drepturile cetăţenilor, dispoziţiile financiare, alte aspecte privind separarea şi protocoalele privind Gibraltarul şi zonele de suveranitate în Cipru. Comitetul mixt a aprobat cel de-al doilea Raport comun privind punerea în aplicare a drepturilor de şedere elaborat de Comitetul specializat privind drepturile cetăţenilor. În prezent, Raportul comun acoperă şi măsurile de comunicare, de informare şi de asistenţă ce vin în sprijinul cetăţenilor UE şi resortisanţilor Regatului Unit, oferind, în acelaşi timp, informaţii actualizate cu privire la sistemele naţionale de şedere. Comitetul mixt a decis, de asemenea, să publice Raportul comun. Copreşedinţii au convenit să convoace Comitetul mixt în mod regulat pe parcursul anului 2021, potrivit https://ec.europa.eu/.

Tot la 17 decembrie, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi cancelarul Angela Merkel, în numele Preşedinţiei Consiliului, au semnat Declaraţia comună privind priorităţile legislative pentru 2021. Declaraţia "cimentează" angajamentul celor trei instituţii de a adopta rapid propunerile legislative necesare pentru a asigura redresarea UE în urma pandemiei de COVID-19, fructificând totodată oportunităţile oferite de dubla tranziţie climatică şi digitală. Cei trei preşedinţi au semnat, de asemenea, primele concluzii comune privind obiectivele şi priorităţile de politică pentru perioada 2020-2024, convenind să prezinte o agendă politică şi legislativă ambiţioasă pentru redresare şi vitalitate reînnoită până în 2024. Potrivit declaraţiei comune, cele trei instituţii vor acorda prioritate iniţiativelor următoare, cu obiectivul de a finaliza cât mai multe posibil până la sfârşitul anului 2021: punerea în aplicare a Pactului verde european; modelarea Deceniului digital al Europei; realizarea unei economii aflate în serviciul cetăţenilor; o Europă mai puternică în lume; promovarea unei Europe libere şi sigure; protejarea şi consolidarea democraţiei şi apărarea valorilor europene comune, conform https://ec.europa.eu/.

Comisia Europeană a încheiat, la 17 decembrie, discuţiile preliminare cu compania farmaceutică Novavax în vederea achiziţionării vaccinului potenţial împotriva COVID-19 produs de aceasta. Contractul avut în vedere cu Novavax ar urma să ofere tuturor statelor membre ale UE posibilitatea de a achiziţiona 100 de milioane de doze şi până la 100 de milioane de doze suplimentare. Aceste discuţii preliminare vin în completarea unui portofoliu deja larg şi asigurat de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, incluzând contractele deja semnate cu AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, BioNtech-Pfizer, CureVac şi Moderna. Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura buna pregătire a Europei pentru vaccinare, de îndată ce vaccinurile se vor dovedi a fi sigure şi eficace. Statele membre ar putea decide să doneze vaccinul unor ţări cu venituri medii şi inferioare sau să îl redirecţioneze către alte ţări europene. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)