Ziua internaţională a migranţilor este marcată de ONU în fiecare an, la 18 decembrie, cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, conform site-ului https://www.un.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua internaţională a migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii emigranţi.

Tema din 2020 a Zilei internaţionale a migranţilor este "Reimagining Human Mobility", potrivit https://www.un.org/..

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) defineşte migrantul ca fiind acea persoană care pleacă dintr-un loc în altul, care traversează o frontieră internaţională sau se deplasează în interiorul unui stat, departe de locul de rezidenţă sau de familie, făcând abstracţie de statutul juridic al unei persoane, de tipul deplasării (voluntară/involuntară) sau de cauzele care au determinat deplasarea, scrie site-ul https://www.oim.ro/.

Vernisajul expoziţiei ”Minunata lume nouă - Case ale migranţilor români”, organizată de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti, 4 august 2017.

Foto: (c) ALEX.TUDOR/AGERPRES FOTO

De-a lungul istoriei omenirii, migraţia a fost o expresie curajoasă a voinţei individului de a depăşi adversitatea şi de a trăi o viaţă mai bună. În prezent, globalizarea, împreună cu progresele în comunicaţii şi transporturi au crescut mult numărul de oameni care au dorinţa şi capacitatea de a se muta în alte locuri. Migraţia atrage atenţia din ce în ce mai mult în lume în zilele noastre. Combinate cu elemente de imprevizibilitate, urgenţă şi complexitate, provocările şi dificultăţile migraţiei internaţionale necesită o cooperare consolidată şi acţiuni colective între ţări şi regiuni. Naţiunile Unite are un rol de catalizator în acest domeniu, cu scopul de a crea mai multe dialoguri şi interacţiuni în ţări şi regiuni, precum şi în propulsarea schimbului de experienţă şi a oportunităţilor de colaborare, se arată pe site-ul https://www.un.org/.

În contextul actualei pandemii de COVID-19, la fel ca mulţi alţi oameni care trăiesc la marginea societăţii, migranţii sunt afectaţi în mod disproporţionat, prin pierderea locurilor de muncă, evacuări şi discriminare. Milioane de migranţi sunt blocaţi, adesea fără venituri sau adăpost, incapabili să se întoarcă acasă din cauza restricţiilor de mobilitate determinate de pandemia de coronavirus, confruntându-se, de asemenea, cu riscuri crescute de trafic şi exploatare, menţionează https://www.un.org/.

Raportul privind migraţia publicat în decembrie 2019 de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie arată un trend crescător, în 2019 existând, la nivel internaţional, 272 de milioane de migranţi, adică 3,5% din populaţia globului. Dintre cele 272 de milioane de migranţi 52% sunt bărbaţi şi 48% femei. Statisticile ONU arată că numărul total al migranţilor la nivel internaţional era în anul 2000 de circa 175 milioane de persoane, iar 2015, de 244 milioane persoane.

Potrivit aceluiaşi raport, India continuă să fie ţara de origine cu cei mai mulţi migranţi care trăiesc în străinătate (17,5 milioane), fiind urmată de Mexic (11,8 milioane migranţi) şi China (10,7 milioane). Statele Unite ale Americii au rămas ţara de destinaţie care găzduieşte cei mai mulţi migranţi: 50,7 milioane de migranţi internaţionali.

Luciana Lăzărescu, cercetător în cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii, la conferinţa 'Migraţie şi muncă în România', organizată de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor, Bucureşti, 13 decembrie. 2017.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Dintre cele 272 de milioane de migranţi existenţi la nivel internaţional în 2019, 25,9 milioane aveau statutul de refugiat: 20,4 milioane erau refugiaţi sub mandatul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), în timp ce 5,5 milioane erau refugiaţi sub mandatul Agenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite de Ajutorare şi Lucrări pentru Refugiaţii Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA). Mai mult de jumătate dintre migranţii internaţionali (141 de milioane persoane) trăiesc în Europa şi America de Nord, se mai arată în raportul OIM.

La 19 septembrie 2016, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a organizat un summit dedicat refugiaţilor şi migranţilor, cu scopul de a uni ţările lumii în jurul unei abordări mai umane şi mai coordonate în privinţa fenomenului migraţiei. Astfel, în cadrul summitului, a fost adoptată Declaraţia de la New York, cu scopul de a spori protecţia refugiaţilor şi a migranţilor şi de a consolida şi îmbunătăţi mecanismele de protecţie a persoanelor în mişcare. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)