Consultările preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului (2014-2020)
Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, la Palatul Cotroceni, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, la data de 14 decembrie 2020, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, a anunţat, în 10 decembrie, Administraţia Prezidenţială. Consultările au loc în urma depunerii de către Ludovic Orban a mandatului de premier şi a noii majorităţi rezultate în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020.
Programul consultărilor este următorul: Partidul Social Democrat (PSD) - ora 11.00; Partidul Naţional Liberal (PNL) - ora 12.00; Alianţa USR-PLUS - ora 13.00; Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - ora 14.00; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - ora 15.00; Minorităţi naţionale reprezentate în Parlament - ora 16.00.
***
Potrivit Constituţiei României, preşedintele poate chema partidele la consultări în două situaţii: în vederea desemnării premierului (art. 103) şi în virtutea funcţiei sale de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80, alin. 2).
Foto (C): ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Potrivit articolului 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.
Articolul 80, alineat 2 din Constituţie prevede că "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate".
De când a devenit preşedinte, Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări în vederea desemnării premierului de mai multe ori.
Noiembrie 2015
Prima consultare a preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele politice în vederea desemnării premierului a avut loc în perioada 5-10 noiembrie 2015, după ce premierul Victor Ponta şi-a prezentat demisia la 4 noiembrie 2015.
În urma primei runde de consultări, din 5-6 noiembrie 2015, PNL nu a venit cu o propunere proprie de premier, prezentând varianta alegerilor anticipate, în timp ce PSD a susţinut că agreează, în egală măsură, alegerile anticipate, varianta unui guvern politic şi pe cea a unui guvern tehnocrat. UDMR a propus varianta unui guvern tehnocrat, în timp ce UNPR şi-a declarat sprijinul pentru orice variantă propusă de preşedinte. Preşedintele Klaus Iohannis a consultat, în premieră după 1989, în urma unui proces de selecţie, şi societatea civilă.
Foto (C): ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În cadrul celei de-a doua runde de consultări, din 9-10 noiembrie 2015, PSD a prezentat preşedintelui propria variantă de premier, în persoana lui Liviu Voinea. PNL, UDMR şi UNPR au susţinut că vor sprijini propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, mergând pe varianta guvernului tehnocrat. La rândul său, ALDE şi-a anunţat opţiunea pentru un guvern politic, fără să susţină însă varianta de premier propusă de PSD.
Foto (C): ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloş, subliniind că soluţia pentru acea perioadă era un guvern tehnocrat, conform site-ului presidency.ro
Decembrie 2016
Klaus Iohannis a convocat partidele la consultări pe marginea numirii premierului, pentru data de 14 decembrie, ca urmare a noii majorităţi rezultate în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. Liderii PSD şi ALDE au declarat, la 13 decembrie, că invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a participa la consultări în vederea formării noului Guvern este prematură şi că nu vor lua parte la acestea decât după validarea noului Parlament.
În urma consultărilor din 14 decembrie, liderul PNL Raluca Turcan a precizat că partidul pe care îl conduce nu este în măsură să propună un premier. Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat că USR nu va vota un guvern format în jurul PSD sau al lui Liviu Dragnea. La rândul său, preşedintele PMP, Traian Băsescu, a precizat că l-a informat pe şeful statului că partidul va face parte din orice soluţie politică anti-PSD. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a spus că nu există nicio propunere oficială de premier şi că orice variantă ar fi propusă, este nevoie de respectarea legii.
La rândul său, Klaus Iohannis a declarat, la 14 decembrie, că "toţi cei care au binevoit a participa la întâlnirile de astăzi au fost tot de aceeaşi părere, că aceste discuţii au fost binevenite". "Am convenit cu toate formaţiunile care s-au prezentat astăzi că ne vom revedea la o nouă rundă de consultări, pe care o voi convoca după ce noul Parlament va intra în funcţiune", a mai spus Klaus Iohannis.
În urma unei noi runde de consultări cu partidele politice parlamentare, din 22 decembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că partidele au venit cu două propuneri de premier: Eugen Tomac, propus de PMP şi Sevil Shhaideh, susţinută de PSD. Preşedintele a mai spus că, între timp, s-a constituit o majoritate parlamentară formată de PSD, ALDE şi UDMR şi că va desemna premierul după Crăciun, scrie presidency.ro.
Foto (C) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
La 27 decembrie, Klaus Iohannis a afirmat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE ca Sevil Shhaideh să fie prim-ministru şi a cerut acestei coaliţii să facă o nouă nominalizare. O zi mai târziu, liderii coaliţiei PSD-ALDE - Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin - au trimis un document preşedintelui prin care l-au propus ca premier pe Sorin Grindeanu. La 30 decembrie, Klaus Iohannis a acceptat propunerea, desemnându-l premier pe Sorin Grindeanu.
Iunie 2017
Următoarea rundă de consultări între preşedinte şi partide pe marginea desemnării premierului a avut loc la 26 iunie 2017, după ce coaliţia PSD-ALDE şi-a demis, la 21 iunie, prin moţiune de cenzură, propriul guvern - Guvernul Sorin Grindeanu. Propunerea de premier PSD-ALDE a fost Mihai Tudose, ministrul interimar al Economiei la acea vreme, în timp ce PMP l-a propus pe europarlamentarul Siegfried Mureşan. USR şi PNL nu au venit cu propuneri, declarând că poziţia lor este să împiedice învestirea unui guvern PSD. În aceeaşi zi, preşedintele l-a desemnat premier pe Mihai Tudose.
Foto (C) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Ianuarie 2018
La 17 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a convocat din nou partidele la consultări pe marginea desemnării unui nou premier, în condiţiile în care premierul Mihai Tudose a anunţat, la 15 ianuarie, că demisionează din funcţia de prim-ministru. Acesta şi-a motivat demisia prin retragerea de către PSD a sprijinului politic.
Foto (C) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
În cadrul consultărilor, doar coaliţia PSD-ALDE şi PMP au venit cu propuneri de premieri, PSD-ALDE propunând-o pe Viorica Dăncilă, în timp ce PMP a venit cu variantele Siegfried Mureşan şi Eugen Tomac. Liderii PNL şi USR au precizat că nu susţin varianta unui guvern PSD şi că propun alegeri anticipate. La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că nu se poate pronunţa în privinţa Vioricăi Dăncilă, întrucât nu o cunoaşte. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis a desemnat-o premier pe Viorica Dăncilă.
Octombrie 2019
La 11 octombrie 2019, Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru nominalizarea unui nou premier, în contextul în care Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, cu o zi înainte. Singurele partide care au mers la Cotroceni cu o propunere au fost PNL, cu Ludovic Orban şi PMP cu Eugen Tomac. USR a susţinut că nu vrea să intre la guvernare şi că doreşte alegeri anticipate. UDMR, PMP, ALDE şi minorităţile naţionale s-au pronunţat împotriva alegerilor anticipate, în timp ce PSD nu a participat la consultări. La 15 octombrie, preşedintele a anunţat că Ludovic Orban este premierul desemnat.
Foto (C) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Februarie 2020
La 6 februarie a avut loc o nouă rundă de consultări ale preşedintelui cu partidele politice, după ce Guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură, cu o zi înainte. În cadrul consultărilor, PNL l-a propus premier pe Ludovic Orban, PSD şi Pro România pe Remus Pricopie, iar USR pe Dacian Cioloş. UDMR, ALDE şi PMP nu au venit cu nicio propunere de premier. Minorităţile naţionale au transmis că nu doresc anticipate şi că vor vota orice premier propus de către preşedinte. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru tot pe Ludovic Orban.
Pe 26 februarie, preşedintele a avut o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, după ce, cu o zi înainte, Guvernul Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat, Curtea Constituţională stabilind că desemnarea sa ca premier, la 6 februarie, a fost neconstituţională.
Foto (C) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
La consultări, PMP l-a propus ca premier pe Cristian Diaconescu, USR-PLUS a venit cu propunerea Dacian Cioloş, în timp ce ALDE şi Pro România au susţinut varianta unui premier independent.
La finalul consultărilor din 26 februarie, Klaus Iohannis a declarat că a decis să desemneze pentru poziţia de prim-ministru pe ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. În 28 februarie, premierul desemnat, Florin Cîţu, a depus la Parlament lista Cabinetului şi programul de guvernare, însă la 12 martie premierul desemnat şi-a depus mandatul. Cîţu a motivat că el "crede cu tărie" că, pentru a avea succes în alegeri, preşedintele partidului trebuie să fie şi premier, adăugând că a ţinut cont în hotărârea sa şi de "contextul" prin care trece România.
Martie 2020
Preşedintele Klaus Iohannis s-a consultat, la 13 martie 2020, cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, după ce Florin Cîţu şi-a depus mandatul de premier desemnat, cu o zi în urmă.
La finalul consultărilor, preşedintele a precizat că singura propunere de premier pe care a primit-o este Ludovic Orban şi, în consecinţă, l-a desemnat tot pe Ludovic Orban pentru poziţia de prim-ministru al Guvernului, conform site-ului presidency.ro. AGERPRES/ (Documentare-Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant
Târgul Art Basel Paris, ediția 2026 (23-25 octombrie)
Târgul Art Basel Paris, aflat la cea de-a cincea ediție, se va desfășura în perioada 23-25 octombrie 2026, la Grand Palais sub conducerea lui Karim Crippa, director al Art Basel Paris. Evenimentul va reuni 211 expozanți din 41 de țări în cadrul secțiunilor sale - Galeries, Emergence și Premise, cu aproape 30 de galerii care participă la târg pentru pr
23 octombrie - Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (ONU)
Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (International Snow Leopard Day) este sărbătorită la data de 23 octombrie. În anul 2024, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 23 octombrie Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor pentru a consolida cooperarea internațională și regională în sprijinul eforturilor de conservare a leopardului de zăpadă, avâ
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului; Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu; Sf. Cuv. Macarie Romanul Greco-catolice Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Ioan din Capistrano, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 octombrie
Este a 296-a zi a anului 2026. Au mai rămas 69 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 41 m și apune la 18 h 19 m. Luna răsare la 16 h 49 m și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este al 270-lea Patriarh de Constantinopol, fiind întronizat în 1991 ca succesor al Patriarhului Dimitrie I. Anul acesta se împlinesc 35 de ani de la alegerea sa în demnitatea de Patriarh Ecumenic și 65 de ani de slujire clericală. Patriarhul Bartolomeu s-a născut în anul 1940, î
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Svanetia Superioară (Georgia)
Svanetia Superioară (Zemo Svaneti, în georgiană) este o zonă istorică și geografică din nord-vestul Georgiei, în sudul munților Caucazul Mare. Este cunoscută pentru peisajele sale alpine și pentru satele medievale, dominate de turnuri de apărare. Datorită arhitecturii defensive unice și planului urbanistic adaptat mediului montan, vechiul nucleu al așezărilor din
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș' (22-24 octombrie)
În zilele de 22, 23 și 24 octombrie 2026, este programată cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș'. Evenimentul, organizat la Cluj-Napoca de Fundația 'Dumitru Fărcaș', are ca principal scop promovarea celor mai buni tineri soliști instrumentiști de muzică populară și a celor specializați în folclorul românesc. &#
Ședință a CSAT: recentele incidente din Marea Neagră, printre temele discutate (cronologie 2025-2026)
Președintele Nicușor Dan a convocat o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 22 octombrie 2026, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni. În cursul reuniunii, vor fi analizate implicațiile de securitate generate de recentele incidente de la Marea Neagră și vor fi evaluate măsurile de consolidare a capacității de rea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sf. 7 tineri din Efes Greco-catolice Sf. ep. Averchie; Cei 7 tineri m. din Efes; Sf. papă Ioan Paul al II-lea Romano-catolice Sf. Ioan Paul al II-lea, pp. Sfântul I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 octombrie
Este a 295-a zi a anului 2026. Au mai rămas 70 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 39 m și apune la 18 h 20 m. Luna răsare la 16 h 30 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Lavinia Miloșovici
Campioană olimpică și mondială la gimnastică, Lavinia Miloșovici s-a născut la 21 octombrie 1976, la Lugoj, județul Timiș. Lavinia Miloșovici este gimnasta care a obținut nota de 10 la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), performanță reușită în premieră de Nadia Comăneci la JO de la Montreal, în 1976, menționează
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitori: Visarion și Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel; Sf. Cuv. Ilarion cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Ilarion cel Mare; Sf. cuv. Ursula Romano-catolice Ss. Ursula și îns., m.; Celin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 octombrie
Este a 294-a zi a anului 2026. Au mai rămas 71 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 38 m și apune la 18 h 22 m. Luna răsare la 16 h 10 m și apune la 02 h 01 m. Maximul curentului de meteori Orionide. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)