Ziua mondială a solului (World Soil Day) este sărbătorită, în fiecare an, la 5 decembrie.

Tema din acest an "Keep soil alive, Protect soil biodiversity" îşi propune să crească gradul de conştientizare a importanţei menţinerii sănătăţii ecosistemelor şi a bunăstării umane prin abordarea provocărilor în creştere în gestionarea solului, combaterea pierderii biodiversităţii solului, creşterea gradului de conştientizare a solului şi încurajarea guvernelor, organizaţiilor, comunităţilor şi persoanelor din întreaga lume să se angajeze în procesul proactiv de îmbunătăţire a sănătăţii solului, notează http://www.fao.org/.

Totodată, aceeaşi temă ne îndeamnă să ne concentrăm atenţia asupra lucrătorilor de sub pământ - de la bacterii minuscule la milipede agile şi râme de pământ - toate acestea contribuind la procese indispensabile vieţii pe Pământ. În prezent, pierderea biodiversităţii este o îngrijorare, solul fiind, de asemenea, afectat. Solul găzduieşte mai mult de 1/4 din biodiversitatea planetei noastre. Cu toate acestea, cunoaştem doar 1% din acest univers. Organismele solului sunt responsabile de multe procese critice ale ecosistemului, de care depind oamenii: de la susţinerea creşterii plantelor, la stocarea carbonului şi până la a fi un vast rezervor pentru produse farmaceutice. Însă biodiversitatea solului este în pericol, managementul nesustenabil al solului afectează viaţa subterană.

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului atât Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cât şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. Conferinţa FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

În 20 decembrie 2013, cu prilejul celei de-a 68-a Adunări Generale a ONU s-a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie, data fiind şi ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile. Totodată, anul 2015 a fost declarat Anul Internaţional al Solurilor, printre obiective aflându-se şi cele de promovare de politici şi acţiuni eficiente pentru managementul durabil şi protecţia resurselor din sol.

Solul este o resursă vie, fiind gazda a mai mult de 25% din biodiversitatea planetei noastre; până la 90% din organismele vii trăiesc sau îşi petrec o parte din ciclul lor de viaţă în soluri, însă cunoaştem doar 1% din acest univers ascuns; organismele vii din sol lucrează continuu într-un efort coordonat pentru a susţine viaţa pe Pământ; biodiversitatea solului este o componentă esenţială a unui sol sănătos; solurile sănătoase produc mai mulţi nutrienţi şi hrană sigură; 95% din hrana noastră provine din soluri; organismele din soluri susţin depozitarea carbonului şi reducerea de emisii GHG; biodiversitatea solului contribuie la remedierea poluării acestuia prin descompunerea contaminanţilor; solurile sunt farmacii vaste, vitale; Ştiaţi că aproape toate antibioticele pe care le luăm pentru a ne ajuta să luptăm împotriva infecţiilor au fost făcute folosind microorganisme din sol?, se arată într-o prezentare a principalelor caracteristici ale solului, potrivit http://www.fao.org/.

Începând din 2015, este acordat Glinka World Soil Prize, care se adresează Parteneriatului Global pentru Sol - membri, persoane fizice sau organizaţii angajate în rezolvarea problemelor naţionale, regionale sau locale acute de degradare a solului. Konstantin Glinka (1867-1927) a fost un om de ştiinţă rus specializat în soluri, recunoscut pentru studiile sale privind distribuţia geografică a solurilor.

Acordarea acestui premiu contribuie în timp util la creşterea gradului de conştientizare între factorii de decizie politică şi a publicului larg cu privire la posibilele soluţii pentru abordarea problemelor naţionale şi locale acute ale degradării solului şi la încurajarea tuturor părţilor interesate şi a specialiştilor solului să se angajeze în activităţi orientate pe teren, cu contribuţii directe în conservarea mediului, securitatea alimentară şi reducerea sărăciei, aşa cum este specificat în Carta mondială a solului revizuită (2015).

Prima Cartă mondială a solului (WSC) a fost concepută şi formulată, negociată şi adoptată de ţările membre ale FAO în cadrul Conferinţei FAO din 1981. Aceasta a fost un instrument normativ major agreat de statele membre, Parteneriatul Global pentru Sol (SPG) având obligaţia de a-i promova principiile. Provocările cu care se confruntă lumea au devenit mai evidente şi mai severe în ultimele trei decenii. Partenerii GSP au considerat că cele 13 principii enumerate în cartă sunt încă valabile, dar trebuiau actualizate şi revizuite în lumina noilor cunoştinţe ştiinţifice dobândite în ultimii 30 de ani, în special în ceea ce priveşte noile probleme, cum ar fi poluarea solului şi consecinţele sale pentru mediul înconjurător, adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice şi impactul extinderii urbane asupra disponibilităţii şi funcţiilor solului. În 2015, în contextul Anului internaţional al solurilor, ţările membre reunite în cadrul celei de-a 39-a conferinţe a FAO au aprobat în unanimitate noua Cartă mondială a solului ca mijloc de promovare şi instituţionalizare a gestionării durabile a solului la toate nivelurile. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)