Sesiunea plenară a Parlamentului European, aprobarea de către Comisia Europeană a celui de-al şaselea contract la nivelul Strategiei UE privind vaccinurile, adoptarea unei Strategii farmaceutice pentru Europa şi prezentarea Raportului Agenţiei Europene de Mediu privind calitatea aerului în Europa se află printre cele mai importante chestiuni care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 23-26 noiembrie 2020.

Parlamentul European
În sesiunea plenară din perioada 23-26 noiembrie, deputaţii europeni au dezbătut şi au votat o serie de amendamente şi de rezoluţii, între care: grupurile de consumatori, afectaţi de practicile ilegale, vor putea să iniţieze acţiuni colective şi să solicite despăgubiri; pluralismul mass-mediei, care este în pericol în ţări din UE, jurnaliştii confruntându-se cu o presiune şi hărţuiri în creştere; modalităţile de stimulare a sustenabilităţii prin promovarea reutilizării şi reparaţiei şi prin abordarea practicilor care reduc durata de viaţă a produselor, potrivit www.caleaeuropeana.ro.

Consiliul Uniunii Europene
Miniştrii dezvoltării din UE au purtat, la 23 noiembrie 2020, discuţii privind reducerea datoriilor, investiţiile şi obiectivele de dezvoltare durabilă, în special în contextul răspunsului pe plan mondial la pandemia de COVID-19 şi al eforturilor de redresare în urma acesteia. Miniştrii au convenit asupra necesităţii evitării situaţiilor în care ţări aflate în insolvenţă ar putea declanşa o criză generală a datoriilor. Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Gheorghieva, prezentă la discuţii, a subliniat amploarea şi natura acumulării de datorii care are loc în întreaga lume şi interacţiunea periculoasă dintre impactul pandemiei şi daunele economice provocate, potrivit www.consilium.europa.eu.

S-a discutat şi despre modul în care Echipa Europa, cu statele membre ale UE, reţeaua lor diplomatică, instituţiile financiare, inclusiv băncile naţionale de dezvoltare, agenţiile de implementare, precum şi BEI şi BERD, ar putea completa mai bine eforturile de reducere a datoriilor la nivel multilateral şi naţional şi ar putea sprijini ţările partenere în pregătirea unei redresări. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, a anunţat că UE va contribui cu 183 de milioane euro la Fondul fiduciar al FMI pentru limitarea catastrofelor şi ajutor în caz de dezastre, pentru a permite marja de manevră bugetară necesară în 29 de ţări, UE fiind pe primul loc în rândul contributorilor.

Au fost puse în discuţie modalităţile de promovare a egalităţii de gen şi a emancipării femeilor în toate aspectele acţiunii externe, având în vedere viitoarea comunicare comună privind Planul de acţiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III. Miniştrii au transmis un semnal puternic potrivit căruia UE este hotărâtă să îşi accelereze eforturile şi să protejeze şi să promoveze drepturile omului în rândul femeilor şi fetelor, lucrând în toate domeniile acţiunii externe a UE, inclusiv comerţul, Pactul verde şi Agenda privind femeile, pacea şi securitatea.

Comisia Europeană
La 24 noiembrie 2020, Comisia Europeană (CE) a prezentat Planul de acţiune privind integrarea şi incluziunea pentru perioada 2021-2027. Planul promovează incluziunea pentru toţi, recunoscând contribuţia importantă pe care şi-o aduc migranţii la UE şi eliminând obstacolele de natură să împiedice participarea şi incluziunea în societatea europeană a persoanelor cu profil de migrant, de la nou-veniţi la cetăţeni. În centrul planului stă principiul potrivit căruia integrarea incluzivă necesită eforturi atât din partea individului, cât şi din partea comunităţii-gazdă. Sunt stabilite noi acţiuni care valorifică realizările planului anterior, din 2016, conform https://ec.europa.eu. Planul vine în completarea actualelor şi viitoarelor strategii ale UE de promovare a egalităţii şi a coeziunii sociale, astfel încât fiecare persoană să fie pe deplin inclusă şi capabilă să participe la viaţa societăţilor europene. Acesta va fi implementat prin viitorul plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi a planului de acţiune al UE împotriva rasismului. Planul va fi corelat îndeaproape cu cadrul strategic UE pentru egalitatea, incluziunea şi participarea romilor, cu Strategia privind egalitatea de gen (2020-2025), cu Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, cu viitoarea strategie de combatere a antisemitismului şi cu raportul privind cetăţenia UE.

Executivul Uniunii a prezentat, la 25 noiembrie 2020, noul Plan de acţiune privind egalitatea de gen şi emanciparea femeilor în acţiunile externe 2021-2025 (PAEG III) ce vizează accelerarea progreselor în vederea emancipării femeilor şi a fetelor şi protejarea rezultatelor obţinute în ceea ce priveşte egalitatea de gen în cei 25 de ani de la adoptarea Declaraţiei şi a Platformei de acţiune de la Beijing. Planul de acţiune pentru egalitatea de gen III conferă Uniunii un cadru de politică bazat pe cinci piloni de acţiune care să accelereze progresele în vederea îndeplinirii angajamentelor internaţionale. În ce priveşte promovarea drepturilor femeilor şi fetelor au fost realizate câteva progrese semnificative, dar inegale. Consecinţele sanitare şi socioeconomice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 afectează în mod disproporţionat femeile şi fetele: deoarece sunt mai multe femei care lucrează fără forme legale şi în sectoare vulnerabile, rata de pierdere a locului de muncă în rândul lor este de 1,8 ori mai mare decât în rândul bărbaţilor. Rata sărăciei în rândul femeilor ar putea creşte cu 9,1 %.

La 26 noiembrie 2020, Comisia Europeană a aprobat un al şaselea contract în cadrul Strategiei UE privind vaccinurile, cu societatea farmaceutică Moderna. Înţelegerea prevede achiziţionarea iniţială a 80 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, plus o opţiune de a solicita până la 80 de milioane de doze suplimentare, care urmează să fie furnizate odată ce vaccinul s-a dovedit a fi sigur şi eficace împotriva COVID-19. Statele membre pot decide şi să doneze vaccinul unor ţări cu venituri medii şi inferioare sau să îl redirecţioneze către alte ţări europene, arată https://ec.europa.eu.

Executivul comunitar a adoptat, la 25 noiembrie 2020, Strategia farmaceutică pentru Europa, cu patru obiective principale: asigurarea disponibilităţii pentru pacienţi a unor medicamente inovatoare şi accesibile financiar; sprijinirea competitivităţii, a capacităţii de inovare şi a sustenabilităţii industriei farmaceutice din UE şi crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace şi ecologice; îmbunătăţirea mecanismelor de pregătire şi răspuns la crize şi abordarea securităţii aprovizionării; asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate şi siguranţă. Este inspirată din răspunsul iniţial la pandemia de COVID-19.

În cadrul instrumentului SURE al UE, Comisia Europeană a emis obligaţiuni cu impact social în valoare de 8,5 miliarde euro pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă şi la menţinerea nivelului de ocupare a forţei de muncă. Este a treia emisiune de obligaţiuni realizată în acest an în cadrul acestui program şi a constat dintr-o singură tranşă, scadentă pentru rambursare în noiembrie 2035. Comisia va continua să emită obligaţiuni în cadrul instrumentului SURE al UE în 2021, până la plafonul maxim disponibil de 100 de miliarde euro. În 2021, CE urmează să lanseze operaţiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, instrumentul temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde euro, pentru a contribui la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale şi mai reziliente.

Agenţia Europeană de Mediu
Lansat la 23 noiembrie, raportul Agenţiei Europene de Mediu (AEM), intitulat "Calitatea aerului în Europa - raport 2020", arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depăşită, în 2018, de şase state membre: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, Polonia şi România. Doar patru ţări din Europa - Estonia, Finlanda, Islanda şi Irlanda - au înregistrat concentraţii mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care sunt mai stricte. Raportul constată că se menţine decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce priveşte calitatea aerului şi recomandările OMS, chestiune pe care Comisia Europeană intenţionează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acţiune privind reducerea la zero a poluării, conform https://ec.europa.eu. Analiza AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea aerului obţinute de la peste 4.000 de staţii de monitorizare din întreaga Europă, în 2018. Potrivit Agenţiei, expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de ţări din Europa în 2018. Comisia Europeană a publicat recent o foaie de parcurs privind planul de acţiune al UE intitulat "Către o strategie de reducere la zero a poluării", în cadrul Pactului verde european. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu-Ioan Tatu)