Pictorul Horia Bernea, director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti în perioada 1990-2000, s-a născut la 14 septembrie 1938, la Bucureşti, potrivit "Mic Dicţionar Enciclopedic" (Editura Enciclopedică / Editura Univers Enciclopedic, 2005).

A fost fiul sociologului şi etnologului Ernest Bernea.

A absolvit Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii Bucureşti (1958), Şcoala Tehnică de Arhitectură şi Construcţii (1962) şi Institutul Pedagogic-secţia desen (1965). A debutat ca pictor în anul 1965, împreună cu Paul Negulescu şi alţii, la Cenaclul Tineretului din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, menţionează site-ul http://artindex.ro. A fost membru al grupului de la Poiana Mărului, membru al grupului "Prolog", a lucrat în taberele de creaţie de la Văratec şi Tescani, apoi la Paris şi în sudul Franţei, în Provence.

În 1967 a avut prima expoziţie personală, la Bucureşti, la Ateneul Tineretului. Între anii 1967 şi 1998 a avut expoziţii personale şi de grup la Bucureşti, Haga, Budapesta, Edinburgh, Glasgow, Liverpool, Londra, Paris.

În perioada 1998-1999 a realizat la Roma împreună cu teologul, antropologul şi diplomatul Teodor Baconsky (pe atunci ambasador al României pe lângă Sf. Scaun), o mărturie ilustrată despre "Roma bizantină": "Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetăţii Eterne" (sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele şi desene).

A fost directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (1990-2000), contribuind la redefinirea muzeografiei etnografice în România. Directoratul a reprezentat o mare împlinire a activităţii de maturitate a lui Horia Bernea. El a ctitorit cel mai important aşezământ de cultură tradiţională din România, organizat după toate exigenţele muzeisticii contemporane. În anul 1996 muzeul a fost răsplătit cu înalta distincţie "European Museum of the Year", premiul pentru cel mai bun muzeu european al anului pentru prima dată acordat unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO - Sediul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNTR)

A fost premiat în numeroase rânduri pentru lucrările sale: Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiştilor Plastici (1970); Premiul Stahly la Bienala de la Paris (1971); Premiul revistei "Arta" (1972); Premiul "Ion Andreescu" al Academiei Române (1978); Marele premiu al UAP (1983); Premiul pentru contribuţia excepţională adusă la recuperarea tradiţiilor spirituale ale civilizaţiei ţărăneşti, acordat de Fundaţia Culturală Română (1994); Marele Premiu "George Apostu", acordat de Centrul Internaţional de Cultură şi Arte din Bacău, (1995); premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea societăţii civile şi ale statului de drept, acordat post mortem (2000); Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce acordat de către Preşedinţia României (2000).

A fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice şi al Grupului de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii. În anul 1997, Muzeul Naţional de Artă al României - Departamentul de Artă Contemporană a editat un album de picturi ale lui Horia Bernea.

În creaţia sa de o aspră concentrare expresivă şi vigoare cromatică, redă obiecte cu caracter simbolic sau religios, subiecte-nucleu pe care le dezvoltă pe cicluri ("Dealul", "Hrana", "Prapuri"), notează Dicţionarul Enciclopedic, Vol. I (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993).

A murit la 4 decembrie 2000, la Paris. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)