Conferinţa Statelor părţi la Convenţia privind interzicerea armelor chimice a decis la cea de-a 20-a sesiune instituirea unei zile în memoria tuturor victimelor războiului chimic în data de 30 noiembrie a fiecărui an sau, după caz, în prima zi a sesiunii ordinare a Conferinţei.

Marcarea Zilei internaţionale de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic oferă, potrivit ONU, o oportunitate de a aduce un omagiu victimelor războiului chimic, precum şi de a reafirma angajamentul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de a elimina ameninţarea cu arme chimice, promovând astfel pacea, securitatea şi multilateralismul. OIAC a primit, în anul 2013, premiul Nobel pentru pace.

Cea de-a treia Conferinţă de examinare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice (Chemical Weapons Convention - CWC), care a avut loc în perioada 8-19 aprilie 2013, la Haga, a adoptat prin consens o declaraţie politică care confirmă "angajamentul fără echivoc" al Statelor părţi faţă de interzicerea globală a armelor chimice.

Pe plan internaţional, dezvoltarea, producţia, importul şi exportul anumitor produse chimice sunt reglementate de Convenţia privind interzicerea armelor chimice (CWC), adoptată la Geneva, la 3 septembrie 1992 şi deschisă semnării la Paris, la 13 ianuarie 1993. Convenţia a intrat în vigoare la data de 29 aprilie 1997. Depozitarul Convenţiei este Secretarul General al ONU.

CWC este primul Acord internaţional din domeniul dezarmării, prin care sunt reglementate dezvoltarea, producţia, importul şi exportul anumitor produse chimice. Reprezintă instrumentul juridic internaţional din domeniul dezarmării, cu vocaţie universală, care vizează eliminarea unei întregi categorii de arme de distrugere în masă, sub un strict control internaţional, ceea ce constituie un real progres pentru securitatea regională şi globală.

Pentru implementarea prevederilor sale, Convenţia a stabilit înfiinţarea Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) - Organisation for the Prohibition of Chemical Weapons (OPCW), cu sediul la Haga, Olanda. În prezent, 192 de state sunt părţi la CWC şi membre ale OIAC. Mandatul OIAC este acela de prevenire a proliferării armelor chimice şi de verificare a implementării, de către Statele părţi, a prevederilor CWC, inclusiv prin inspecţii la companiile cu activităţi declarabile în termenii Convenţiei. Prin Convenţie, Statele părţi se angajează, inter alia, să renunţe definitiv la armele chimice, un obiectiv principal reprezentând distrugerea stocurilor existente de arme chimice şi a instalaţiilor de producere a acestora, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

România a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea spre semnare, la 13 ianuarie 1993 şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994, prin Legea nr.125/1994. La 15 februarie 1995 au fost depuse instrumentele de ratificare la Secretarul General al ONU. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr.56/1997, completată şi modificată în 2004.

În cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei Statelor părţi, defăşurate la Haga, în 19-20 noiembrie 2018, România a fost aleasă membru în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), pentru un mandat de doi ani. La cea de-a 90-a Sesiune a Consiliului Executiv al OIAC, de la Haga, din 12-15 martie 2019, România a fost aleasă, prin consens, în funcţia de vice-preşedinte al Consiliului Executiv al OIAC, în numele Grupului Est-European, începând cu data de 11 mai 2019, pentru un mandat de un an. (surse: https://www.un.org; www.mae.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) OPCW/facebook