A murit actriţa Draga Olteanu Matei (fişă biografică)
Actriţa Draga Olteanu Matei a murit în cursul nopţii de 17 spre 18 noiembrie 2020, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului "Sf Spiridon" din Iaşi, dr. Diana Cimpoeşu. "Deşi echipa medicală din Spitalul "Sf Spiridon" a făcut toate eforturile să o trateze, pacienta a decedat în această noapte, la ora 2.11", a declarat dr. Cimpoeşu.
Draga Olteanu Matei a fost transferată, la 13 noiembrie, de la Spitalul din Piatra-Neamţ la UPU a Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi, după ce a suferit o hemoragie digestivă superioară. Aflată în stare gravă, actriţa a comunicat cu echipa medicală, a dat date despre istoricul medical, despre tratamentul pe care îl urmează, apoi a fost supusă unor investigaţii medicale. După ce a fost stabilizată, Draga Olteanu Matei a fost sedată şi internată la Terapia Intensivă din cadrul Clinicii de Gastroenterologie şi Hematologie a unităţii medicale.
Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933, potrivit volumului ''Cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, 1996).
Foto: (c) Armand ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ''Ziariştii'' de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Foto: (c) Armand ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV. De asemenea, a scris scenariile pentru filmele "Patima" (1974, în colaborare cu regizorul George Cornea), "Dumbrava Minunată" (1980, regia Gheorghe Naghi), dar şi ''Cucoana Chiriţa'' (1986, regia Mircea Drăgan) şi ''Chiriţa în Iaşi'' (1987, regia Mircea Drăgan), după piesa ''Coana Chiriţa'' a lui Vasile Alecsandri.
Draga Olteanu Matei a debutat în film cu un rol în lungmetrajul "Blanca" (1955), regizat de Mihai Iacob şi Constantin Neagu, în distribuţia căruia se regăseau, printre alţii, Amza Pellea şi Silvia Popovici.
Printre colegii de platou, alături de care îndrăgita actriţă a jucat, s-au aflat, de-a lungul timpului, actorii Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Victor Rebengiuc, Tamara Buciuceanu-Botez, Adrian Pintea, Dem Rădulescu, Emil Hossu, Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Mitică Popescu, Octavian Cotescu, Marcel Iureş, Maria Ploae, Radu Beligan, Ilarion Ciobanu, George Constantin, şi mulţi alţii.
Foto: (c) Armand ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Draga Olteanu Matei, în 1976
A interpretat roluri antologice în filme care au marcat istoria cinematografului românesc: "Setea" (1960, regia Mircea Drăgan), "Un surâs în plină vară" (1963, regia Geo Saizescu), ''Astă seară dansăm în familie'' (1972, regia Geo Saizescu), "Pistruiatul" (1973, regia Francisc Munteanu, serial TV), ''Ştefan cel Mare - Vaslui 1475'' (1974, regia Mircea Drăgan), "Fraţii Jderi" (1974, regia Mircea Drăgan), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974, regia Andrei Blaier), "Filip cel Bun" (1975, regia Dan Piţa), ''Toamna bobocilor'' (1975, regia Mircea Moldovan), ''Bunicul şi doi delincvenţi minori'' (1976, regia Maria Callas Dinescu), ''Eu, tu şi Ovidiu'' (1977, regia Geo Saizescu), ''Iarna bobocilor'' (1977, regia Mircea Moldovan), ''Gustul şi culoarea fericirii'' (regia Felicia Cernăianu), ''Nea Mărin Miliardar" (1979, regia Sergiu Nicolaescu), ''Iancu Jianu, zapciul'' (1980, regia Dinu Cocea), "Buletin de Bucureşti" (1982, regia Virgil Calotescu), "Căsătorie cu repetiţie" (1985, regia Virgil Calotescu), "Cucoana Chiriţa" (1986, regia Mircea Drăgan), "Chiriţa în Iaşi" (1987, regia Mircea Drăgan), ''Conu Leonida faţă cu reacţiunea'' (1991, regia Nae Cosmescu), ''Dănilă Prepeleac'' (1996, regia Tudor Tătaru), ''Ministerul comediei'' (1999, serial TV, regia Horaţiu Mălăele), ''Faimosul Paparazzo'' (1999, regia Nicolae Mărgineanu, pentru care a primit Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru participarea extraordinară), ''Poveste imorală'' (2000, serial TV, regia Constantin Dicu), ''Cuscrele'' (2005, serial TV, regia Nae Cosmescu), ''Narcisa Sălbatică'' (2010, serial TV, regia Mihai Bauman), ''Măria Sa, Birlic!'' (2010, film documentar, regia Carmen Olaru).
Ca actriţă de teatru, s-a remarcat în piesele: ''Coana Chiriţa'' după Vasile Alecsandri, ''Gaiţele'' de Kiriţescu, ''Căruţa cu paie'' de Mircea Ştefănescu, ''Hagi Tudose'' de Barbu Ştefănescu Delavrancea, ''Domnişoara Nastasia'' de G. M. Zamfirescu, ''Pisica în noaptea de Anul Nou'' de D. R. Popescu sau ''Autorul e în sală'' de Ion Băieşu. Pe scena Naţionalului, a mai jucat în ''Azilul de noapte'' de Maxim Gorki, în ''Crimă pentru pământ'', o dramatizare după romanul cu acelaşi nume al lui Dinu Săraru.
Foto: (c) VASILE RUDAN / Arhiva istorică AGERPRES
Repetitii la piesa de teatru 'Pisica in noaptea Anului Nou' de D.R. Popescu, pe scena Teatrului National din Bucuresti. (1971)
După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ''Teatrul Vostru''. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.
Draga Olteanu Matei a lansat, în 2008, audiobook-ul ''Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul'', care cuprinde reţete culinare în versuri, culese, scrise şi povestite chiar de ea.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La 22 aprilie 2010, prin spectacolul ''Frumosu' de la Marea Neagră'' de la Sala Palatului, marii actori Draga Olteanu Matei şi Jean Constantin au sărbătorit, împreună cu cei mai iubiţi actori şi cântăreţi de muzică uşoară, 55 de ani de carieră.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care: Premiul ACIN 1975 (''Ilustrate cu flori de câmp'', ''Filip cel Bun''), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Descriere: Actrita Draga Olteanu Matei la spectacolul-omagiu intitulat 'Hoinarind printre amintiri' dedicat actorului Florin Piersic cu prilejul implinirii a 50 de ani dedicati scenei si cinematografiei romanesti, pe scena Salii Palatului din Capitala. (2010)
În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ''Steaua României'' de către Preşedinţia României, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.
Începând cu data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: "După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine".
În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ''Coroana României'' în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.
Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO
Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.
În martie 2019, în cadrul Galei Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, desfăşurată sub semnul celebrării a 100 de ani de la Marea Unire şi 100 de ani de film românesc, s-a numărat printre artiştii care au primit Diploma Centenar la secţiunea dedicată actorilor.
La 3 mai 2018, actriţa a fost internată în secţia de chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra-Neamţ, unde a fost supusă mai multor investigaţii medicale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimerul Aladár Gerevich
Aladár Gerevich, unul dintre cei mai titrați scrimeri la nivel mondial, cu cele mai multe medalii olimpice de aur, s-a născut la 16 martie 1910, în localitatea Jászberény, centrul Ungariei, potrivit https://www.topendsports.com. La ediția Jocurilor Olimpice din 1932 de la Los
FRAGMENT DE ISTORIE: Sir Arthur Evans a descoperit ruinele complexului antic Knossos (16 martie 1900)
Săpăturile de la Knossos sau Kafala, un oraș antic situat pe insula Creta, au oferit perspective neprețuite asupra civilizației minoice antice, care a înflorit în timpul epocii bronzului. Dezgropat sistematic la începutul secolului al XX-lea de arheologul britanic Sir Arthur Evans, situl a dezvăluit natura complexă și avansată a societății minoice. Knossos
DOCUMENTAR: 5 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în contextul pandemiei de COVID-19 (16 martie)
La 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care se instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile, în contextul pandemiei de COVID-19. Decretul președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial
Conferința în domeniul educației ''Let's make inclusion happen!', organizată în marja președinției poloneze a UE (16-18 martie)
Conferința ''Let's make inclusion happen! Inclusive education for a fair, resilient and competitive EU' are loc la Varșovia, în perioada 16-18 martie, fiind organizată în marja președinției poloneze a Consiliului UE, potrivit https://www.frse.org.pl/inclusive-education.
CITATUL ZILEI
''Cel mai mare păcat față de semenii noștri nu este acela de a-i urî, ci de a fi indiferent față de ei; aceasta este esența lipsei de omenie.'' - D. Dilemma, George Bernard Shaw (''Aforisme, paradoxuri, cugetări'', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Sabin Egipteanul; Sf. Cuv. Hristodul din Patmos Duminica a 2-a din Post Greco-catolice Duminica 2 din Post. Sf. m. Sabin Egipteanul Romano-catolice Duminica a 2-a din Postul Mare Sf. Iulian, m. Sfântul Mucenic Sabin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 martie
Este a 75-a zi a anului 2025. Au mai rămas 290 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 26 m și apune la 18 h 23 m. Luna apune la 07 h 05 m și răsare la 20 h 47 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
PERSONALITATEA ZILEI: Ioan Andone, fost internațional și antrenor de fotbal
Fostul fotbalist internațional și antrenor Ioan Andone s-a născut la 15 martie 1960, în localitatea Șpălnaca, județul Alba, potrivit romaniansoccer.ro. Ca poziție în teren, Ioan Andone a jucat în întreaga sa carieră pe postul de fundaș central.
DOCUMENTAR: Dirijorul Cristian Măcelaru împlinește 45 de ani (15 martie)
Dirijorul Cristian Măcelaru s-a născut la 15 martie 1980, în Timișoara. Provine dintr-o familie de muzicieni, fiind cel mai mic dintre cei 10 copii, care au primit toți lecții pentru instrumente de la o vârstă fragedă, Cristian Măcelaru excelând la vioară, potrivit site-ului https://macelaru.com/.
DOCUMENTAR: Actrița Eva Longoria împlinește 50 de ani (15 martie)
Actrița Eva Longoria este cunoscută datorită rolului Isabellei Brana, interpretat între anii 2001 și 2003, în serialul 'Tânăr și neliniștit', precum și datorită rolului Grabrielle Solis din serialul 'Neveste disperate', interpretat între 2004 și 2012. Eva Jacqueline Longoria Baston s-a născut la 15 martie 1975, în
DOCUMENTAR: 20 de ani de la inaugurarea, la Ierusalim, a noului Muzeu de Istoria Holocaustului (15 martie)
Încununând un plan de reamenajare pe mai mulți ani, Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului, a inaugurat noul Muzeu de Istoria Holocaustului pe data de 15 martie 2005. Acest nou stabiliment, la care s-a lucrat aproximativ 10 ani, a înlocuit vechiul muzeu de istorie de la Yad Vashem, se arată pe
Inaugurarea, la Hong Kong, a expoziției 'Picasso for Asia'
M+, primul muzeu global al culturii vizuale contemporane din Asia, situat în districtul cultural West Kowloon din Hong Kong, găzduiește expoziția 'Picasso for Asia: A Conversation', o expoziție specială și revoluționară, care prezintă peste 60 de capodopere de la sfârșitul anilor 1890 până la începutul anilor 1970 ale artistului spaniol Pablo
15 martie - Ziua mondială a drepturilor consumatorilor
La data de 15 martie este marcată, anual, Ziua mondială a drepturilor consumatorului. Scopul acesteia este de a solicita factorilor de decizie respectarea și protejarea drepturilor consumatorilor, precum și de a protesta față de abuzurile și nedreptățile care subminează aceste drepturi, menționează site-ul www
15 martie - Ziua internațională pentru combaterea islamofobiei (ONU)
''Când un grup este atacat, drepturile tuturor sunt supuse riscurilor'' - este mesajul care reiese din declarația secretarului general al ONU, António Guterres, transmisă în 2025, cu ocazia Zilei internaționale pentru combaterea islamofobiei. ''În timp ce musulmanii din întreaga lume se reunesc pentru a ma
CITATUL ZILEI
'Ceea ce este sublim în prietenie nu este atât a muri pentru prietenul tău într-o ocazie strălucită cât a te sacrifica pentru el zilnic și cu discreție.' - Stendhal, 'Journal' ('Cugetări franceze', Editura Albatros, 1982)