Acordul dintre Parlamentul European (PE) şi Consiliu privind suplimentarea bugetului multianual 2021-2027, aprobarea de către Comisie a celui de-al patrulea contract cu companiile farmaceutice BioNTech şi Pfizer pentru achiziţionarea de vaccinuri, lansarea de către Comisie a unor măsuri în vederea creării unei "Uniuni Europene de Sănătate" se numără printre principalele evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor UE, în intervalul 9-13 noiembrie 2020.

Comisia Europeană
* Comisia Europeană a anunţat, la 11 noiembrie, că a aprobat un al patrulea contract cu companiile farmaceutice BioNTech şi Pfizer, care prevede achiziţionarea iniţială a 200 milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, plus opţiunea de a solicita până la 100 de milioane de doze suplimentare, care urmează să fie furnizate odată ce vaccinul s-a dovedit a fi sigur şi eficace împotriva COVID-19. Statele membre pot decide să doneze vaccinul unor ţări cu venituri medii şi inferioare sau să îl redirecţioneze către alte ţări europene.
Contractul din 11 noiembrie cu alianţa BioNTech-Pfizer se adaugă la portofoliul larg de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, inclusiv contractele deja semnate cu AstraZeneca, Sanofi-GSK şi Janssen Pharmaceutica NV şi discuţiile preliminare cu CureVac şi Moderna, încheiate cu succes, informează https://ec.europa.eu/.

* La 11 noiembrie, Comisia Europeană a propus crearea unei noi Uniuni Europene de Sănătate, date fiind reacţiile fragmentate ale guvernelor din UE la pandemia de COVID-19. Concret, Comisia a propus un nou Regulament privind ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii cu scopul de a consolida un sistem de supraveghere integrat şi consolidat, de a îmbunătăţi raportarea datelor sau de a putea declara o situaţie de urgenţă la nivelul UE. De asemenea, Comisia a prezentat principalele elemente ale viitoarei Autorităţi pentru răspuns în situaţii de urgenţă sanitară (Health Emergency Response Authority - HERA), care urmează să fie propusă până la sfârşitul anului 2021. O astfel de structură ar fi un element nou important de sprijinire a unui răspuns mai bun al UE la ameninţările transfrontaliere la adresa sănătăţii, scrie scrie site-ul https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a atras atenţia, într-un raport făcut public la 12 noiembrie 2020, că trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari din România, în pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei. "Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor şi studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari", relevă Monitorul anual al Educaţiei şi Formării, la capitolul despre România.

* Comisia Europeană a prezentat, la 12 noiembrie, prima strategie a UE privind egalitatea pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale şi queer (LGBTIQ), strategie anunţată de preşedinta von der Leyen în discursul său din 2020 privind starea Uniunii. Deşi în ultimii ani UE a făcut progrese în direcţia atingerii egalităţii pentru persoanele LGBTIQ, discriminarea împotriva acestor persoane continuă să existe - 43 % declarând că se simt discriminate. Printre acţiunile-cheie prezentate în strategie se numără: combaterea discriminării, asigurarea siguranţei, protejarea drepturilor "familiilor curcubeu", egalitatea pentru persoanele LGBTIQ în întreaga lume, conform https://ec.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
* Negociatorii Parlamentului European (PE) şi preşedinţia germană a Consiliului UE (care a negociat în numele statelor membre ale UE) au ajuns, la 10 noiembrie, la un acord privind detaliile cadrului bugetar multianual 2021-2027. Consiliul precizează că s-a ajuns la un acord în urma unor consultări intense cu Parlamentul şi Comisia, care sunt în curs de desfăşurare de la sfârşitul lunii august. Acordul completează pachetul financiar cuprinzător în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual - 1.074,3 miliarde euro - cu un instrument de redresare temporară, Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro (la preţurile din 2018), conform site-ului Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.
La rândul său, Parlamentul precizează că a reuşit să obţină, în cadrul compromisului, suma de 16 miliarde de euro, în plus faţă de pachetul convenit de şefii de stat şi de guvern cu ocazia summitului din iulie 2020 (1.824,3 miliarde euro), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
La 12 noiembrie, Conferinţa Preşedinţilor a PE a evaluat şi aprobat acordul politic privind bugetul pe termen lung agreat între Parlament şi Consiliu la 10 noiembrie.
Acest proiect de acord încheiat între echipa de negociere a PE şi Preşedinţia Consiliului trebuie aprobat de Consiliu, de preşedintele Parlamentului şi liderii grupurilor politice, şi va fi supus votului în Comisia pentru bugete şi în plen, informează site-ul PE.

Parlamentul European
* Eurodeputata malteză Roberta Metsola a fost aleasă în funcţia de prim-vicepreşedinte al PE, înlocuindu-l astfel pe Mairead McGuinness, care a devenit comisar european, informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

Parchetul European (EPPO)
* Colegiul Parchetului European (EPPO) a numit, la 12 noiembrie, doi procurori şefi europeni adjuncţi, în persoana lui Danilo Ceccarelli, din Italia, şi Andres Ritter, din Germania, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. În baza propunerii procurorului şef european, Laura Codruţa Kovesi, procurorii şefi adjuncţi europeni au fost aleşi prin vot secret dintre cei 22 de procurori europeni care, împreună cu procurorul şef european, formează Colegiul EPPO. Procurorul şef european le poate delega fiecăruia dintre adjuncţii săi anumite sarcini şi responsabilităţi şi poate fi înlocuit de aceştia în absenţa sa. Procurorii şef adjuncţi europeni sunt numiţi pentru un mandat de trei ani.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (UE)
* Potrivit unei decizii a CJUE, citate dpa şi AFP, la 10 noiembrie, Italia a încălcat în mod "sistematic şi persistent" legislaţia Uniunii Europene prin depăşirea limitelor maxime de poluare a aerului în mai multe zone, timp de aproape un deceniu. Din 2008 până în 2017, "valorile limită zilnice şi anuale ale particulelor PM10 au fost depăşite cu foarte mare regularitate" în mai multe oraşe, a notat CJUE într-un comunicat. Potrivit CJUE, abordarea italiană a problemei poluării aerului vine în contradicţie atât cu calendarul stabilit de legislaţia UE în materie, cât şi cu "importanţa obiectivelor de protejare a sănătăţii umane şi a mediului".

Frontex
* Directorul executiv al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), Fabrice Leggeri, a cerut, la 10 noiembrie, înfiinţarea unui comitet care să soluţioneze problemele de supraveghere pe mare ca urmare a acuzaţiilor aduse agenţiei de implicare în refularea ilegală a ambarcaţiunilor migranţilor spre porturile de origine din Turcia. Conform propunerii Frontex, comitetul va fi coordonat de Comisia Europeană, iar statele membre pot participa în mod voluntar, conform dpa. Declaraţia a fost făcută în contextul şedinţei extraordinare a consiliului de administraţie al Frontex, convocate la solicitarea comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson.
Luna trecută, o anchetă comună realizată de Bellingcat, Spiegel şi alte mass-media a constatat că Frontex a fost implicată activ sau prezentă la mai multe incidente petrecute la frontiera maritimă eleno-turcă începând din martie. Într-un astfel de caz, o navă Frontex ar fi blocat o barcă plină de migranţi, apoi s-a îndepărtat fără a prelua oameni. Înregistrările video arată o navă de pază grecească care respinge barca înapoi spre Turcia, conform sursei citate. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă)