Prim-ministrul din statul Bahrain, şef al executivului din regat de la independenţa acestuia, în 1971, a încetat din viaţă în dimineaţa zilei de 11 noiembrie 2020, la un spital din Statele Unite ale Americii, la vârsta de 84 de ani, a anunţat palatul regal, citat de agenţiile internaţionale de presă.

Sheikh Khalifa bin Salman al Khalifa, unchiul actualului rege al Bahrainului, Hamad, deţinea recordul de longevitate între premierii în exerciţiu ai lumii. În ţară a fost decretată o săptămână de doliu naţional, a mai precizat palatul regal pe Twitter.

* * *

Prinţul Khalifa Bin Salman Al Khalifa, premier al Regatului Bahrain din 1971, s-a născut la 24 noiembrie 1935.

Tatăl său, Shaikh Salman Bin Hamad Al Khalifa (1942-1961), şeful de stat al Bahrain-ului la acea vreme, a numit un grup de profesori pentru a-i preda disciplinele de bază înainte să se alăture Şcolii guvernamentale din Bahrain. În 1957, a fost trimis să studieze în Marea Britanie, conform site-ului Ministerului de Externe al Bahrain, https://www.mofa.gov.bh/.

Până în 1971, când a devenit prim-ministru, a ocupat următoarele poziţii: asistent la Biroul tatălui său, şeful statului, Shaikh Salman Bin Hamad Al Khalifa (1953), membru al Comisiei de discuţie privind problema chiriilor (1954), membru al Consiliului pentru Educaţie din Bahrain - agenţie în subordinea Ministerului Educaţiei (1956), preşedinte al Consiliului pentru Educaţie (1957), secretar interimar al Guvernului din Bahrain (1958), membru al Comisiei pentru discutarea problemelor angajaţilor guvernamentali (1958), preşedinte al Consiliului pentru Irigaţii din subordinea primului-ministru (1961), primar al capitalei Manama (1962), preşedinte al Consiliului Monetar (1964), preşedinte al Consiliului pentru probleme privind migraţia şi rezidenţa străinilor (1965), preşedinte al Consiliului Administrativ (1966), preşedinte al Consiliului de stat (1970), conform site-urilor https://www.mofa.gov.bh/ şi http://moedu.gov.bh/.

La 15 august 1971, a devenit prim-ministrul Regatului Bahrain. A mai fost preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare (1973), preşedinte al Consiliului Suprem al Petrolului (1980), preşedinte al Consiliului Serviciului Civil (1982), preşedinte al Consiliului Suprem al Aviaţiei Civile (1995), preşedinte al Consiliului Suprem pentru Dezvoltare Economică (2000).

Membru al dinastiei Khalifa, premierul era considerat drept figura dominantă a puterii din Bahrain, care este ostil Iranului şi este aliat al Arabiei Saudite.

Între altele, Sheikh Khalifa a condus reprimarea tulburărilor sociale şi politice care au avut loc de-a lungul timpului în regatul cu populaţie majoritar şiită, dar condus de o familie domnitoare sunită.

În 2011-2012, el a denunţat mişcarea de contestare Primăvara arabă şi impactul acesteia asupra statelor arabe.

Guvernul condus de Sheikh Khalifa a interzis tuturor mass-media independente să funcţioneze în ţară, dizolvând totodată toate grupurile de opoziţie şi reducând la tăcere criticile din mediul online, scrie https://www.bbc.com/.

De-a lungul timpului, a fost distins, printre altele, cu următoarele premii: Ordinul Naţional al Cedrului, cea mai înaltă distincţie din Liban, acordată de Sami El Solh, prim-ministru al Republicii Liban (Liban, 1958); Ordinul Dannebrog Clasa I Mare Comandor (Danemarca, 1960), Ordinul lui Al Khalifa, cel mai înalt ordin din Bahrain (1976); Ordinul Suprem al Renaşterii acordat de prinţul Abdullah II bin Al-Hussein, prinţul moştenitor al Iordaniei (1999); un doctorat onorific în ştiinţe politice din partea International Islamic University Malaysia (2001); Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare (Franţa, 2004); diploma de doctor în ştiinţe umane din partea Lawrence Technological University (Statele Unite ale Americii, 2008); Premiul Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ONU, 2010); Ordinul Lâna de aur din partea familiei regale Habsburg (Austria, 2016); Premiul pentru Cultura Mondială a Păcii (Federaţia Păcii şi Iubirii Mondiale, 2017) etc. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)