Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Mina; Sf. Mc. Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sf. Cuv. Teodor Studitul

Greco-catolice
Sf. m. Mina, Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sf. cuv. Teodor Studitul

Romano-catolice
Ss. Martin din Tours, ep.; Marina, fc. m.; Fer. Alice, fc. m.


Sfântul Mare Mucenic Mina este pomenit în calendarul creştin ortodox la 11 noiembrie.

Sfântul Mina era soldat, de neam egiptean şi de credinţă creştină. A trăit în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305), care a dezlănţuit sângeroase persecuţii împotriva creştinilor.

În acele timpuri de mare prigoană împotriva creştinilor, Sfântul Mina a plecat din armată şi s-a pustnicit, trăind departe de lume, mai bine voind a vieţui cu fiarele decât cu poporul care nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.

Era sihastru atunci când într-o cetatea din apropiere s-a organizat o mare serbare păgână. Aflând de aceasta Sfântul Mina a lăsat muntele şi pustietatea şi venind în mijlocul serbărilor a stat la un loc înalt, unde putea fi văzut de toţi, şi a strigat cu mare glas: "Venit-am către cei ce nu mă caută pe mine, arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine" (Vieţile Sfinţilor).

La aceste cuvinte mulţimea şi-a întors ochii spre dânsul şi tăcând se mira de îndrăzneala lui. Acolo se afla şi guvernatorul cetăţii, care a poruncit ca Sfântul Mina să fie prins şi adus în faţa sa. Întrebat fiind cine este, Sfântul Mina a strigat în auzul tuturor că este robul lui Iisus Hristos, Care împărăţeşte în cer şi pe pământ. Aflând guvernatorul că acesta a fost ostaş şi este creştin a poruncit să fie dus în temniţă şi păzit până a doua zi.

După ce serbările au luat sfârşit, Sfântul Mina a fost supus la chinuri cumplite pentru a renunţa la credinţa creştină. Îndurând toate acestea, Sfântul Mare Mucenic l-a mărturisit necontenit pe Hristos.

Întrebat dacă nu simte focul făcliilor cu care era ars, Sfântul Mina a răspuns că: "Dumnezeul nostru pentru Care pătimesc, este foc mistuitor şi-mi ajută mie şi pentru aceea nu bag în seamă focul acesta cu care mă ardeţi şi nu mă tem de muncile voastre cele de multe feluri. Pentru că îmi aduc aminte de cuvintele Domnului meu din Evanghelie: 'Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, căci sufletul nu pot să-l ucidă' (Matei, 10, 28)" ("Vieţile Sfinţilor").

Unul din ostaşii, martor la tortură, a zis către guvernator: "Stăpâne ighemoane, nu este tăinuit luminării tale cum că neamul creştinesc este nepriceput şi nu bagă seama de munci, ca şi o piatră sau lemn fără suflet, iar moartea o socotesc ca pe o băutură dulce. Deci, nu te osteni mai mult, ci porunceşte mai degrabă a sfârşi pe acest creştin împietrit" (Vieţile Sfinţilor).

Aşa s-a dat hotărârea de moarte pentru Sfântul Mina şi în afara cetăţii i s-a tăiat capul; apoi aprinzând ostaşii un foc mare au aruncat în flăcări trupul sfântului.

După ce s-a stins focul, unii dintre creştini au luat părţile din moaştele sfântului care rămăseseră din foc. Învelindu-le în pânză curată, le-au uns cu aromate, iar după puţină vreme le-au dus în patria lui şi le-au pus la loc cinstit, pe care loc mai pe urmă au zidit şi o biserică în numele său; săvârşindu-se acolo multe minuni. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu-Ioan Tatu)