A murit istoricul Ion Bulei (fişă biografică)

Istoricul Ion Bulei a murit la 9 noiembrie 2020.
Cercetător, profesor, ataşat cultural la Roma, autor de cărţi de istorie, de studii şi articole de specialitate, istoricul Ion Bulei s-a născut la 30 martie 1941, la Comarnic, judeţul Prahova, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul http://adxenopol.academiaromana-is.ro/.
A urmat şcoala primară şi gimnaziul în oraşul natal. Şi-a completat studiile la Liceul "George Enescu" din Sinaia (1955-1959). A urmat Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), apoi cursurile postuniversitare de Relaţii Internaţionale (1966-1968), organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Învăţământului. Doctorand cu frecvenţă (1969-1971); Doctor în istorie din 1976.
A fost redactor al Editurii Enciclopedice (1968-1969), mai târziu cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (1971-1989).
După 1990, a fost ataşat cultural la Roma (până în 1993) şi director al Institutului Român de Cultură de la Veneţia (1997-2003). A fost redactor-şef al "Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura - Venezia" (1999, 2000, 2001, 2002, 2003) şi al suplimentului acestuia: "Quaderni della Casa Romena di Venezia" (2000, 2001, 2003).
Începând din 1992, a fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, unde a ţinut cursuri neîntrerupt (cursuri concentrate între 1998-2003), şi la Universitatea Ca'Foscari din Veneţia (1998-2003). În cadrul Facultăţii de Istorie, între 2004-2008 a fost şeful Catedrei de istorie a românilor. De asemenea, a condus lucrări de licenţă şi de doctorat (din 1996).
A fost director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (2003-2011), director ştiinţific (2003-2006), membru al Biroului Association Internationale d'Histoire de l'Europe, ales la 27 august 2010, la Congresul mondial de istorie de la Amsterdam, potrivit http://adxenopol.academiaromana-is.ro/.
I-au fost acordate o serie de premii, distincţii, titluri, între care: Premiul "Nicolae Iorga" al Academiei Române, 1990 (pentru teza de doctorat "Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, publicată în 1987; reluată şi adăugită sub titlul "Conservatori şi conservatorism în România modernă", 2000), Premiul "Ion Ghica" al revistei "Magazin Istoric" (pentru lucrarea "Scurta istorie a românilor", publicată în 1997), Premiul Uniunii Scriitorilor 2003 (pentru lucrările "Breve storia dei romeni", publicată în 2000, în Italia, şi "35 anni di relazioni italo-romene, 1879-1914. Documenti diplomatici italiani", împreună cu Rudolf Dinu); Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa (2009).
În 2000, a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de ofiţer, potrivit https://canord.presidency.ro/.
Dintre cărţile publicate, amintim: "1916 - Zile de vară" (1978), "Arcul aşteptării 1914.1915.1916" (1981), "Lumea românească la 1900" (1984), "Atunci când veacul se năştea" (1990), "Scurtă istorie a românilor" (1996; reeditată 2004, 2006-2007); "Kurze Geschichte Rumaniens" (1998), "Breve storia dei romeni, Edizioni dell'Orso" (Alessandria, Italia, 1999; a II-a ediţie, 2006); "Viaţa cotidiană în timpul lui Carol I" (2004), "Breve Histoire de la Roumanie" (2005); "Viaţa în vremea lui Carol I" (2005), "Lumea românească la 1900. Oameni, obiceiuri, moravuri" (vol. II, 2006), "History of Romania" (2007), "Un război în cenuşa imperiilor" (2010); "Românii în secolele 19-20. Europenizarea" (2011); "În Vechiul Regat" (2013), "Oameni... şi 'chestiuni' de acum un veac" (2015), "Regina Maria, Puterea amintirii" (2016), "Regele Ferdinand al României şi Carol I al României (2016).
A îngrijit mai multe ediţii, a scris capitole în cărţi, a publicat 56 de studii în reviste de specialitate de circulaţie internaţională recunoscute sau în reviste din ţară recunoscute de către CNCSIS şi alte circa 190 de articole, recenzii şi prezentări de lucrări şi reviste de istorie în "Anale de istorie", "Revista de Istorie", "România Literară", "Amfiteatru", "Flacăra", "Viaţa Studenţească", "Ziarul de duminică", "Orizont", "Historia" etc.
A susţinut numeroase comunicări la colocvii şi congrese internaţionale, la Bucureşti, Ierusalim, Roma, Venezia, Padova, Freiburg, Munchen, Bologna, Amsterdam, Chişinău, Sofia, Trieste, Bologna, Ancona, Paris, Stockholm, Catania, Barcelona, Cluj, Iaşi. A avut zeci de comunicări la colocvii naţionale, la manifestări ştiinţifice sau aniversare. A organizat numeroase colocvii şi dezbateri cu intelectuali italieni, români, francezi, germani la Institutul Român de la Veneţia (1997-2003) sau la Academia Română de la Roma (1990-1991) şi a avut numeroase participări la emisiuni radio şi de televiziune româneşti şi italiene. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea, editor online: Anda Badea)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)