Gavriil Scriitorul (Uric) este unul dintre cei dintâi copişti de opere filocalice din ţara noastră şi unul din cei mai iscusiţi dascăli, miniaturişti şi caligrafi ai monahismului românesc.

Monah învăţat, Gavriil era fiul grămăticului Petru Uric, scriitor de acte (urice) domneşti de la curtea domnilor Moldovei Roman Muşat (1392-1394) şi Alexandru cel Bun (1400-1432).

Învaţă la şcoala de grămătici de la Mănăstirea Bistriţa şi ajunge cel dintâi scriitor şi grămătic la cancelaria Moldovei. După intrarea în viaţa monahală a tatălui său, la Mănăstirea Bistriţa, s-a călugărit şi Gavriil, în obştea Mănăstirii Neamţ, dorind sa slujească din tinereţe lui Hristos.

Călugăria lor a avut loc între anii 1407-1415.

"Smeritul monah Gavriil, socotindu-se nevrednic de sfânta preoţie, şi-a închinat anii vieţii copierii de învăţături şi scrieri patristice, atât aghiografice, cât şi filocalice. Căci era înzestrat de Dumnezeu cu multă ştiinţă de carte, cu o frumoasă scriere şi cunoştea bine limbile greacă şi slavonă şi împodobea cărţile sale cu miniaturi din cele mai alese" ("Patericul Românesc" 1, arhimandrit Ioanichie Bălan, 2011).

A copiat şi a împodobit în Mănăstirea Neamţ zeci de manuscrise, timp de aproape 40 de ani. Dintre acestea se mai păstrează astăzi doar câteva: "Evangheliarul" (1429) cu text slavon şi grecesc şi cu neegalate miniaturi; "Scara" Sfântului Ioan Scărarul, "Mărgăritarul" Sfântului Ioan Gură de Aur şi patru volume de "Sbornice".

Gavriil Uric, cercetând manuscrisele bizantine de la Mănăstirea Moldoviţa, aduse de Alexandru cel Bun de la Constantinopol (Mănăstirea Studion), întemeiază la Neamţ şi Bistriţa o vestită şcoală de caligrafi şi miniaturişti, formând numeroşi dascăli, grămătici şi scriitori de cărţi patristice şi de cult.

Prin acest dascăl a pătruns duhul Sfinţilor Părinţi şi tradiţia bizantină în mănăstirile din Moldova. Ucenicii lui s-au răspândit, mai ales sub domnia lui Ştefan cel Mare, în toate mănăstirile din Moldova, Bistriţa, Putna, Moldoviţa, Voroneţ, Probota, Tazlău şi la cancelariile domneşti.

"Aşa a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul să slăvească pe Dumnezeu, să îmbogăţească Biserica Moldovei şi să ajute la mântuirea sufletelor omeneşti. Scriitor şi împreună lucrător, dascăl şi împlinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii, Cuviosul Gavriil este chipul monahului desăvârşit care a îmbinat pe deplin ascultarea cu rugăciunea şi învăţătura cu fapta bună, în dragoste şi smerenie" ("Patericul Românesc" 1, arhimandrit Ioanichie Bălan, 2011).

Cuviosul Gavriil Scriitorul a plecat din această lume către jumătatea secolului XV. (sursă: "Patericul Românesc" 1, arhimandrit Ioanichie Bălan; Ediţia a VI-a, revăzută şi îngrijită de arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)