DOCUMENTAR: Zece ani de la moartea poetului, publicistului şi politicianului Adrian Păunescu (5 noiembrie)
Poetul, publicistul şi politicianul Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi (Basarabia) şi şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. După studii liceale la Craiova şi Bucureşti, a urmat Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963-1968) şi a fost bursier, pentru un an, al Universităţii din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit şi www.biografii.famouswhy.ro şi www. bestmusic.ro
A intrat în presa scrisă ca redactor la revistele "Amfiteatru" (1966-1968), "România literară" (1967-1970; redactor-şef adjunct) şi ''Luceafărul" (1970-1972). A fost redactor-şef al revistei "Flacăra" (1973-1985), perioadă în care a iniţiat şi condus Cenaclul "Flacăra", un adevărat fenomen de masă, cu care susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1500 de manifestări de muzică, poezie şi dialog.
Poetul Adrian Păunescu la spectacolul susţinut de Cenaclul "Flacăra" pe scena Sălii Polivalente din Capitală, in cadrul primei ediţii a "National Tennis Championship - Masters Romania", organizată de Asset Management System - 2008
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ GERPRES FOTO
La 7 mai 1990, a înfiinţat Cenaclul ''Totuşi iubirea'' care a susţinut concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău.
Adrian Păunescu a desfăşurat, de-a lungul anilor, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole şi reportaje la: România liberă, Scânteia tineretului, Magazin, Săptămâna, Luceafărul, România literară, până în 1990, şi, după liberalizarea presei din decembrie 1989, la Românul, Libertatea, Pro Sport, Gazeta sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile, Jurnalul naţional, Sportul românesc etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981) al emisiunii radio Cenaclul Flacăra (1980-1985); proprietar, fondator şi preşedinte-director general al Editurii şi Fundaţiei ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) şi a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiţi-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervaţia de zimbri'' (1982), ''Totuşi, iubirea'' (1983), ''Viaţa mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracţiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia naţională. Sonete şi alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărţilor de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe nişte scări'' (2006), ''De mamă şi de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinţi'' (a IV-a ediţie, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosinţă'' (2009). Totodată a scris şi literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărţile poştale ale morţii'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena şi înapoi'', 1982).
A primit premii şi distincţii pentru poezie şi activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură şi Artă de la Chişinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internaţional Ecumenic şi al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundaţiei Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundaţiei ''Nişte ţărani'' - 1999; Diploma şi Trofeul Fundaţiei ''România 2000'', Premiul "Soarele de Aur", în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei "Ambasador" de la Târgu Mureş (2008); Ordinul Naţional Steaua României, în grad de Cavaler (2003) potrivit https://literatura.pasiuneamea.ro/adrian-paunescu-4451
Din 1994, a fost ales, mai mulţi ani la rând, preşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurat la Băile Herculane.
În mai 2009 a primit titlul de preşedinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ''pentru contribuţia substanţială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului ştiinţific privind limba şi literatura română în Republica Moldova'', potrivit preşedintelui de la cea vreme a forului ştiinţific, Gheorghe Duca.
Scriitorului Adrian Păunescu (ctr.) i-au fost înmânate, la Chişinău, diploma şi însemnele de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe - 2010
Foto: (c) MIHAI VENGHER/ MOLDPRES/ AGERPRES FOTO
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizaţiei UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeţ (din aug. 1992), devenind prim-vicepreşedinte (ian. 1995-iun. 1998) şi preşedinte executiv (iun.-sept. 1998) al formaţiunii. În 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSM. A fost membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) şi reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obţinut un nou mandat de senator, reprezentând de această dată judeţul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost preşedintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă. Adrian Păunescu a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara, dar nu a mai intrat în Parlament, potrivit www.cdep.ro.
Adrian Păunescu , candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara - noiembrie 2008
Foto: (c) SORIN BLADA/ AGERPRES FOTO
Adrian Păunescu a fost căsătorit cu poeta Constanţa Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana şi Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
A murit la 5 noiembrie 2010. În memoria sa, un bust de bronz, primul dedicat acestuia, a fost dezvelit la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziţia "Linii", cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura poetului. De asemenea, după 2010, au avut loc sute de evenimente "Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu", în toată ţara şi în străinătate, iniţiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. "După ce tata s-a dus, în 2010, am simţit că responsabilitatea ne este şi îmi devine mult mai mare şi că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moştenirea de învăţătură, de criterii şi de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Şi că trebuie să creăm realităţi importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulţumirea personală, mai mare sau mai mică. Ştiţi cât îmi este de uşor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viaţa mea trăită şi muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine", scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - ww.facebook.com/AndreiPaunescuOficial. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, Marina Bădulescu; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Politicianul Oscar Arias Sanchez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Oscar Arias Sanchez este unul dintre cei mai importanți lideri politici din America Latină, un vizionar al păcii și democrației, recunoscut la nivel internațional pentru eforturile sale de a aduce stabilitate în America Centrală. În calitate de dublu președinte al Republicii Costa Rica (între 1986-1990 și 2006-2010) și laureat al Premiului Nobel pentru Pace
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 septembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci; Târnosirea bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuv. Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian; Sf. Mc. Corneliu Sutașul; Sf. Sfințit Mc. Ciprian, episcopul Cartaginei Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci Gr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 septembrie
Este a 256-a zi a anului 2026. Au mai rămas 109 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 30 m. Luna răsare la 09 h 24 m și apune la 20 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 septembrie - Ziua ONU pentru cooperarea Sud-Sud (ONU)
Ziua Națiunilor Unite pentru cooperarea Sud-Sud, marcată în fiecare an la 12 septembrie, celebrează solidaritatea, colaborarea și schimbul tot mai mare de soluții practice între țările din Sudul Global. Aceasta recunoaște faptul că fiecare țară are cunoștințe, experiență și inovații valoroase de împărtășit și că progresul este cel mai puternic atunci c&acir
12 septembrie - Ziua mondială a primului ajutor
Ziua mondială a primului ajutor este marcată în acest an la 12 septembrie, pentru a crește gradul de conștientizare, a consolida pregătirea comunității și a încuraja oamenii de pretutindeni să învețe abilități esențiale de salvare a vieții. Această zi a fost inițiată de Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR), fiind sărbătorită anua
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 septembrie
Ortodoxe Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Avtonom, Macedonie și Teodul Greco-catolice Sf. m. Autonom Romano-catolice Preasfântul Nume al Mariei Sfântul Mucenic Avtonom este pomenit în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 septembrie
Este a 255-a zi a anului 2026. Au mai rămas 110 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 32 m. Luna răsare la 08 h 12 m și apune la 19 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 7-11 septembrie 2026
Modificări ale normelor care reglementează infrastructura energetică transeuropeană, propuse de eurodeputați, vizita în Groenlanda a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordarea Spaniei de asistență de urgență în valoare de 114,7 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea situației din Ceuta, adoptarea unei comunicări care stabilește o n
Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 septembrie 2026
Continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern, promulgarea legii privind primul împrumut al României la BIRD pentru acoperirea deficitului, inculparea șefului DSU, Raed Arafat, pentru contrabandă în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, eliberarea condiționată a sirianului Omar Hayssam, audierile din comisia parlamentară de a
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Festivalul Internațional de Teatru Oradea (FITO) revine cu o ediție aniversară care marchează 10 ani de FITO și 50 de ani de la prima ediție a Festivalului de Teatru Scurt. Organizat de Teatrul Regina Maria din Oradea, în parteneriat cu Fundația Culturală FITO, și finanțat de Consiliul Județean Bihor, evenimentul se desfășoară în
DOCUMENTAR: 25 de ani de la atentatele de la Pentagon și World Trade Center (11 septembrie)
Atacurile teroriste împotriva orașului New York și Washington, D.C., din 11 septembrie 2001, au fost considerate cele mai grave atacuri asupra teritoriului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările și operațiunile antiteroriste din SUA și din întreaga lume, menționează site-ul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 septembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora din Alexandria; Sf. Cuv. Eufrosin bucătarul Greco-catolice Sf. cuv. Teodora din Alexandria Romano-catolice Ss. Prot și Iacint, frați m. Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria este pomenită în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 septembrie
Este a 254-a zi a anului 2026. Au mai rămas 111 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 34 m. Luna răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 31 m. Lună Nouă la 06 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul sicilian de marionete Opera dei Pupi
Teatrul de marionete, cunoscut sub numele de ''Opera dei Pupi'', a apărut în Sicilia la începutul secolului al XIX-lea și s-a bucurat de un succes uriaș în rândul claselor muncitoare ale insulei. Păpușarii spuneau povești bazate pe literatura cavalerească medievală și pe alte surse, cum ar fi poeziile italiene ale Renașterii, viețile s
10 septembrie - Ziua Țării Moților
La 10 septembrie este celebrată Ziua Țării Moților. Propunerea legislativă a fost inițiată de senatorul PNL Călin Petru Marian și a fost semnată de mai mulți parlamentari, dar și susținută de peste o mie de cetățeni, care au semnat pentru sprijinirea acestui demers. Inițiatorii legii au motivat în expunerea de motive că sărbătoarea Țării M