DOCUMENTAR: Mihail Sadoveanu, 140 de ani de la naştere - Viaţa marelui scriitor (5 noiembrie)
Scriitorul Mihail Sadoveanu (nume la naştere - Mihail Ursachi) s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, judeţul Iaşi, fiind fiul avocatului Alexandru Sadoveanu şi al Profirei Ursachi, fiică de răzeşi din Verşeni.
A urmat şcoala primară în Vatra Paşcanilor (1887-1891), avându-l învăţător pe Mihai Busuioc, pe care Sadoveanu avea să-l evoce mai târziu în ''Domnu Trandafir''. La absolvirea acestei şcoli, capătă numele Sadoveanu, potrivit volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români", Editura Albatros, 2002.
A absolvit apoi gimnaziul ''Alecu Donici'' din Fălticeni (1892-1897), perioadă în care a murit mama sa. Momentul dureros a fost descris ulterior, în volumul "Anii de ucenicie": "Când a murit mama aveam şaisprezece ani, elev al gimnaziului din Fălticeni. A fost o lovitură aşa de brutală, încât am simţit-o îndelung după aceea. Ea iubea în mine pe primogenitul ei şi avea şi bucuria asemănării mele cu ea". După aceea a urmat cursurile ''Liceului Naţional'' din Iaşi (1897-1900).
În 1900, s-a înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti însă, atras mai mult de boema literară a Capitalei, nu a frecventat cursurile.
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
A debutat în 1897, la revista ''Dracu'' din Bucureşti, cu schiţa ''Domnişoara M. din Fălticeni'', semnând cu pseudonimul Mihai din Paşcani, iar în 1899 a publicat versuri şi proză în revista ''Pagini literare'' sub pseudonimul M.S. Cobuz. Tot în 1899 a publicat în ziarul "Opinia" din Iaşi o serie de povestiri vânătoreşti, cronici dar şi versuri şi a editat împreună cu Matei Rusu revista literară "Lumea".
În 1900 a colaborat la "Revista literară" a lui Th. M. Stoenescu, a întrerupt studiile şi a plecat din Bucureşti la Paşcani şi apoi la Fălticeni. Din 1901, a colaborat la "Revista română" cu poezii, recenzii, traduceri, semnând cu diferite pseudonime (M. S. Cobuz, C. Prisacaru, C. Săteanu, Ilie Puşcaşu.) Tot în 1901 se căsătoreşte cu Ecaterina Bâlu, împreună cu care a avut unsprezece copii.
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Un an mai târziu, în 1902, Sadoveanu este încorporat la regimentul 15 Suceava, din Fălticeni. Ulterior, a fost avansat caporal instructor la recruţii teritoriali. Perioada aceasta a stagiului militar o va evoca în volumul "Amintirile căprarului Gheorghiţă".
La sugestia lui Ştefan Octavian Iosif, în 1903 Mihail Sadoveanu a mers la Bucureşti, unde a lucrat în redacţia de proză a revistei "Sămănătorul".
În 1904, apar primele volume ale marelui clasic al prozei româneşti, fiind remarcat de Nicolae Iorga, E.Lovinescu, Sextil Puşcariu. Nicolae Iorga a numit anul 1904 drept ''Anul Sadoveanu''. Devine funcţionar la Casa Şcoalelor (1904), precum şi la Direcţia Artelor din Ministerul Instrucţiei şi Cultelor (1905). Tot în 1905 are loc prima întâlnire a lui Sadoveanu cu Titu Maiorescu. Graţie raportului favorabil al acestuia, Sadoveanu primeşte, în 1906, Premiul Academiei Române, scrie volumul amintit.
Casa scriitorului Mihail Sadoveanu din strada Pitar Moş, Bucureşti.
Foto: (c) EUGEN ENACHESCU/Arhiva istorică AGERPRES
La îndemnul lui George Coşbuc, Mihail Sadoveanu începe colaborarea la revista populară "Albina", apoi publică nuvele şi povestiri în paginile revistei "Luceafărul". În 1906, ia decizia de a reveni la Fălticeni şi începe colaborarea la revista ''Viaţa românească'', din acel moment legându-se o prietenie de lungă durată cu mentorul acestei reviste, Garabet Ibrăileanu. A mai colaborat la ''Vieaţa nouă'' (revistă în care semnează pentru prima dată cu numele Mihai Sadoveanu, în 1898), ''Opinia'', ''Revista modernă'', ''Făt-Frumos'', ''Pagini literare'', ''Convorbiri literare'', ''Minerva'', ''Universul''.
În august 1906, Sadoveanu e concentrat, timp de o lună, cu Regimentul 16 Suceava în tabăra de la Şipote, lângă Iaşi. După răscoala din 1907, Spiru Haret, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, îl numeşte inspector al cercurilor culturale săteşti şi al bibliotecilor populare.
Împreună cu Artur Gorovei, tipăreşte ''Răvaşul poporului'' - gazetă populară ''de educaţie cetăţenească şi îndrumare economică'' (1907), iar în colaborare cu Şt. O. Iosif, Il. Chendi şi D. Anghel editează revista ''Cumpăna'' (noiembrie 1909 - aprilie 1910).
Bust al scriitorului Mihail Sadoveanu la Muzeul Memorial din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În 1908 se constituie Societatea Scriitorilor Români, iar în 1909, Sadoveanu este ales preşedinte (până în 1911). Un an mai târziu, este numit director al Teatrului Naţional din Iaşi, funcţie pe care o deţine până în 1919.
La izbucnirea Primului Război Mondial, Sadoveanu este concentrat cu regimentul la Războieni, la Piatra Neamţ (1904). În perioada 1905-1906 duce o viaţă de cazarmă, cu marşuri şi instrucţie militară. Mobilizat fiind, în 1916 editează, din însărcinarea Marelui Cartier General al Armatei, ziarul de front ''România'' (1916-1917), alături de I. Minulescu şi P. Locusteanu. În 1918 se stabileşte la Iaşi, unde, împreună cu bunul său prieten George Topîrceanu scoate revista ''Însemnări literare'' (2 februarie - 21 decembrie 1919).
Nicolae Iorga vorbind într-o sesiune la Academia Română, 1933; în faţa sa este scriitorul Mihail Sadoveanu.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1921, Sadoveanu începe să colaboreze la "Adevărul literar şi artistic" şi devine membru activ al Academiei Române, în secţiunea literară. La alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, susţine discursul de recepţie "Poezia populară". Peste puţin timp devine preşedintele Secţiei literare a Academiei, se mai arată în "Dicţionarul Scriitorilor Români".
În perioada 1924-1926, Mihail Sadoveanu, împreună cu Tudor Arghezi şi George Topîrceanu, scoate revista "Lumea - bazar săptămânal". Împreună cu Liviu Rebreanu, în 1926, reprezintă Societatea Scriitorilor Români la Congresul PEN - Clubul de la Berlin.
În 1927 efectuează o călătorie în Olanda, ţară pe care anul următor o va evoca într-o carte, iar în 1929, vizitează Constantinopolul, împreună cu Ionel Teodoreanu şi Ştefan Velisar.
Mihail Sadoveanu revine la Bucureşti în 1936 şi preia direcţia ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa" până în 1937, când ambele publicaţii sunt suspendate.
Mihail Sadoveanu la Editura Academiei, în 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În octombrie 1938, Senatul Universităţii din Iaşi îi acordă lui Mihail Sadoveanu titlul de "Doctor Honoris Causa". Doi ani mai târziu, în 1940, Editura Fundaţiilor Regale publică primele două volume din ediţia "Opere".
Cu prilejul împlinirii a patru decenii de la debut, Sadoveanu este sărbătorit, în 1944, în presă şi la Academie. Tudor Vianu, membru corespondent al Academiei Române, prezintă comunicarea "Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu".
Mihail şi Profira Sadoveanu, 1940.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Perioada 1945-1949 continuă cu o bogată activitate publicistică la "Jurnalul de dimineaţă", "Veac nou", "România liberă", "Scânteia". La un an de la moartea poetului Ion Minulescu, în 1945, Mihail Sadoveanu conduce "Asociaţia prietenilor lui Ion Minulescu".
Pe lângă activitatea literară, Mihail Sadoveanu a avut, după 1945, şi o bogată activitate politică, fiind membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), apoi vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). În 1949 a condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris şi a participat la reuniunea Comitetului mondial al partizanilor păcii de la Roma.
Sosirea scriitorul Mihail Sadoveanu, pe aeroportul Băneasa, de la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris, 1949.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În acelaşi an, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1950, la împlinirea a 70 de ani, Mihail Sadoveanu a fost sărbătorit public, iar articolele publicate cu această ocazie au fost adunate în volumul "Studii şi articole închinate lui Mihail Sadoveanu" (1952).
Mihail Sadoveanu la comemorarea a 60 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, 1949.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă începe tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului, iar în 1956, se tipăreşte volumul "Omagiu lui Mihai Sadoveanu".
La 5 noiembrie 1960, Lucian Blaga scria în "Viaţa Românească": "M. Sadoveanu împlineşte 80 de ani. O asemenea vârstă conferă fiilor celor mai dăruiţi şi mai binecuvântaţi ai omului o aură biblică. Pe cel ce o poartă, o asemenea vârstă îl apropie de toate stihiile fără de vârstă; de văzduh, de apă, de foc şi de pământ. O asemenea vârstă îl apropie şi pe M. Sadoveanu (e numele unui om sau al unui stejar?) de toate stihiile ţării, cari, la rândul lor, şi ele îi ies întru întâmpinare, slăvindu-l".
Anul următor, la 19 octombrie, scriitorul Mihail Sadoveanu murea la locuinţa sa din strada Zambaccian nr. 15. Trei zile mai târziu, a fost înmormântat cu funeralii naţionale la Cimitirul Bellu, lângă Eminescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Imagine cu scriitorul Mihail Sadoveanu la Muzeul Memorial din municipiul Iaşi.
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
7 iunie - Ziua mondială a siguranței alimentare (ONU)
Ziua mondială a siguranței alimentare este marcată anual pe 7 iunie. Tema zilei în 2026 este 'From burden to solutions - safe food everywhere', conform site-ului www.who.int/. Ziua este marcată anual începând cu 2019, pentru a atrage atenția, a inspira acțiuni și a ajuta la prevenirea
7 iunie - Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer
Pe 7 iunie 2026, în prima zi de duminică a lunii iunie, este marcată Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer, instituită prin Legea nr.18/2022. În 2021, la inițiativa senatoarei PNL, Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare de cancer, mai mulți deputați și senatori ai PNL au depus la Senat un proiect de Lege privind declararea primei zile de dumini
7 iunie - Ziua sportului românesc
În 2026, Ziua sportului românesc este marcată în data de 7 iunie, prima duminică din luna iunie. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei sportului românesc în prima duminică din luna iunie a fost depus în 2022, la Senat, de mai mulți parlamentari. 'Din ce în ce mai puțini români practică activități sp
CM2026: Cupa Mondială din 2018, pe scurt
* Cea de-a 21-a ediţie a turneului final al Cupei Mondiale FIFA la fotbal s-a desfăşurat, la 14 iunie - 15 iulie 2018, pentru prima dată într-o ţară din Europa de Est, în Rusia, potrivit fifa.com. * Cele 64 de partide s-au desfăşurat pe 12 stadioane din 11 oraşe: stadioanele Lujniki şi Spartak (Mosco
Reuniune informală a miniștrilor apărării ai UE în Cipru (7-8 iunie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene se reunesc în Cipru, în zilele de 7-8 iunie 2026, pentru o reuniune informală pe tema priorităților din Politica de securitate și apărare comună a UE, conform site-ului https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/. Discuțiile din 8
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 iunie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodot, episcopul Ancirei; Sf. Mc. Zenaida Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1-a după Rusalii. Sf. m. Teodot al Ancirei. Romano-catolice Duminica a 10-a de peste an Sf. Robert, abate
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 iunie
Este a 158-a zi a anului 2026. Au mai rămas 207 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 01 h 07 m și apune la 11 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Bjorn Borg, legendă vie a tenisului mondial
Bjorn Borg este unul dintre cei mai mari tenismeni din toate timpurile. A fost primul jucător care a câștigat 11 titluri de Mare Șlem, a cucerit 66 de titluri de simplu în carieră, a excelat simultan pe zgură și iarbă, și a dominat competițiile profesioniste în anii 1970 și începutul anilor 1980. S-a născut la 6 iunie 1956, la Stockholm
CM2026: Cupa Mondială din 2014, pe scurt
* Cea de-a 20-a ediţie a Cupei Mondiale FIFA la fotbal a fost găzduită, în perioada 12 iunie - 13 iulie 2022, de Brazilia, potrivit fifa.com. * A fost pentru a doua oară când Brazilia a găzduit Cupa Mondială, după ediţia din 1950, precum şi a cincea oară când competiţia a fost organizată î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Cuv. Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2026. Au mai rămas 208 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 00 h 46 m și apune la 10 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 1-5 iunie 2026
Desemnarea de către președintele Nicușor Dan a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, autodetonarea unei drone maritime în Portul Civil Constanța, desfășurarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU la cererea României ca urmare a prăbușirii unei drone peste un bloc din Galați, participarea ministrului român de externe la reuniunea ministerială
Săptămâna europeană 1-5 iunie 2026
Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană (UE) pentru o cooperare regională mai eficientă. Eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE. Executivul UE a prezentat Pachetul european privind suveranitatea tehnologică. Preș
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și producătorul Mark Wahlberg
Actorul american Mark Wahlberg este unul dintre artiștii respectați care au reușit să treacă de la idolul pop adolescent la actor aclamat. Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea din 'The Departed' (2006) și cu recenzii pozitive pentru interpretarea sa din 'The Fighter' (2010), Wahlberg este și un actor de come
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Evenimentul european Green Week este marcat pe 5 iunie la Constanța, cu manifestări ce vin să tragă semnale de alarmă asupra tuturor problemelor ce țin de mediul înconjurător și utilizarea rațională a resurselor, dar mai ales de conservarea ecosistemului marin. La început de sezon estival, organizația neguvernamentală MareNostrum aduce în at