Filmul ''Darclée'', regizat de Mihai Iacob după un scenariu semnat de Constantin Cârjan şi Ionel Hristea, a avut premiera în 1960 şi prezintă momente importante din viaţa şi cariera internaţională a sopranei Hariclea Darclée.

"Inspirat din biografia marii soprane române Hariclea Darclée - prima interpretă a personajului Floria din opera 'Tosca' a lui Puccini - filmul a făcut parte din selecţia oficială a Festivalului Internaţional al Filmului de la Cannes, în 1961 şi cuprinde o poveste de dragoste reală dintre Hariclea Darclée şi Iorgu Hartulari. (...) Proaspăt ieşită din pension, singurul dar pe care şi-l dorea era să ia lecţii de canto. Reuşeşte să apară pe câteva scene, este adulată de bărbaţi, în faţa cărora îşi ascunde timiditatea prin râs. Iorgu Hartulari, un tânăr locotenent de artilerie, proaspăt divorţat o 'înrobeşte'. Se căsătoresc, cunoscând griji materiale deosebite, dar şi 'gustând' din plin sentimentul geloziei, ceea ce nu numai că nu o face să renunţe la muzică, ci o ambiţionează şi mai mult. Hariclea îşi îmbogăţeşte repertoriul, exersează continuu, practică vocalizele zilnice şi dovedeşte o amplitudine muzicală deosebită, cântând cu uşurinţă atât în regim de soprană, cât şi în regim de mezzosoprană", scrie site-ul cinemagia.ro în prezentarea filmului.

Tânăra Hariclea Hartulari, născută la Brăila, încearcă să se afirme în Bucureşti, unde atrage atenţia şi susţinerea cercurilor muzicale. După ce ajunge la Paris, compozitorul Charles Gounod îi oferă rolul Margaretei din opera "Faust" şi îi sugerează să renunţe la numele Hartulari în favoarea numelui de scenă Darclée. Anii de glorie pe marile scene lirice ale lumii sunt încununaţi de rolul din "Tosca", operă în care Giacomo Puccini a compus special pentru ea aria "Vissi d'arte", considerând-o una dintre cele mai bune soprane ale epocii. Premiera operei "Tosca" se bucură de un mare succes iar aria "Vissi d'arte" este reprezentativă pentru viaţa Haricleei Darclée, ea trăind deopotrivă pasiunea pentru artă şi iubirea.

"La începutul secolului XX, la Genova erau lansate parfumuri cu numele ei, precum 'Essenza Darclée' doamnele elegante se inspirau din vestimentaţia artistei. Este primadonna pe scena teatrelor de operă din toată lumea, din Buenos Aires la Moscova, Milano şi Madrid. După Primul Război Mondial, Hariclea Darclée se retrage de pe scenă, în plină glorie. Moare în 1939 la Spitalul Filantropia din Bucureşti. Regizorul Mihai Iacob realizează prima biografie din cinematografia românească prin filmul 'Darclée', turnat în 1960, după viaţa cântăreţei Hariclea Darclée. (...) Avea să devină cel mai cunoscut film al său, cu care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, în 1961. După o jumătate de secol de la moartea Haricleei Darclée, soprana Mariana Nicolesco îi aduce un omagiu creând, la Brăila, Festivalul Internaţional de Canto 'Hariclea Darclée' ", scrie site-ul tvr.ro.

Filmul "Darclée" s-a bucurat, în anii '60, de mare succes nu doar în România, ci şi în cinematografele de pe Broadway, pelicula redând destinul fascinant al uneia dintre cele mai mari soprane române, care a marcat lumea muzicală internaţională de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
 

Foto: (c) aarc.ro 

"(...) Tânăra brăileancă încearcă să se afirme în capitală, unde atrage atenţia şi susţinerea compozitorului Gh. Ştefănescu şi a cercurilor muzicale. Luptând cu greutăţile materiale, pleacă la Paris să-şi facă o carieră. Debutul parizian i se datorează marelui compozitor Ch. Gounod. Devine mamă. Soţul primeşte o moştenire şi, indiferent faţă de ascensiunea Haricleei, o părăseşte întorcându-se în ţară. În scurt timp, soprana română cucereşte publicul şi devine preferata multor compozitori celebri ai timpului. Giacomo Puccini compune pentru vocea ei 'Tosca', Pietro Mascagni - 'Iris', iar Alfredo Catalani - "La Wally". Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Moscova şi Sankt Petersburg, Nisa, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo. Consacrarea i-a fost asigurată pe celebra scenă a Scalei din Milano în opera 'Le Cid' de Massénet, aplaudată chiar de Giuseppe Verdi. Adulată de public, adorată de parteneri şi de muzicieni, de aristocraţi şi capete încoronate, Darclée a avut o singură mare iubire, dar imposibilă, pentru baritonul Eugenio Giraldoni. Filmul se încheie cu o scenă emoţionantă, încoronarea visului de-o viaţă al Haricleei: înfiinţarea Teatrului Liric Naţional Român", scrie site-ul www.filmedecolectie.ro.

Atmosfera epocii în care se desfăşoară filmul e redată prin diferite detalii de imagine: trenul are locomotivă cu aburi şi banchete din lemn, muzica se ascultă la patefon, doamnele poartă rochii lungi şi pălării cu voaletă, clădirile au interioare cu tavan foarte înalt şi sunt împodobite cu coloane şi stucaturi, străzile sunt luminate de felinare.
 

Foto: (c) www.filmedecolectie.ro 

Sensibilitatea Haricleei (interpretată de actriţa Silvia Popovici) e creionată de scenarişti prin replici uneori rostite, alteori scrise. "Crezi că sufletul unui om poate împietri? Oare arta poate da cuiva puterea să trăiască fără dragoste?", întreabă ea după ce e părăsită de Iorgu, soţul său (interpretat de actorul Victor Rebengiuc). În timpul turneului lung pe care îl face în numeroase oraşe - Moscova, Sankt Petersburg, Nisa, Paris, Bruxelles, Varşovia, Milano, Lisabona, Praga, Budapesta - ea spune într-o scrisoare adresată părinţilor: "Mi-e foarte dor de ţară, nu uit că într-un fel, reprezint şi eu România".

În film joacă o pleiadă de mari actori - Costache Antoniu, Toma Dimitriu, Marcel Anghelescu, Cristea Avram, Eugenia Popovici, Jules Cazaban, Fory Etterle, Geo Barton, Mircea Constantinescu, Eugenia Eftimie, Ion Dichiseanu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Ion Manu, Lia Şahighian. Acestora li se adugă vocile unor mari artişti ai operei şi operetei române - Arta Florescu (artistă emerită), Octav Enigărescu, Magda Ianculescu, Nicolae Herlea, Valentin Teodorian, David Ohanesian, Cornel Stavru, Cornel Fânăţeanu, Constanţa Câmpeanu. Muzica filmului este semnată de Alfred Mendelsohn (maestru emerit al artei), la realizarea peliculei participând Orchestra Cinematografiei, dirijată de Mircea Cristescu. Regia scenelor de operă din film aparţine lui Jean Rizescu, maestru de balet fiind Oleg Danovschi. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiei din deschidere: (c) cinemaraton.ro