Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul care s-a produs în seara de 30 octombrie 2015, la clubul Colectiv din Bucureşti, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, unde trupa Goodbye To Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, tragicul eveniment soldându-se cu numeroase persoane decedate şi rănite.

În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Judeţean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colţea, ''Marie Curie'' şi "Grigore Alexandrescu". Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64.

Paramedicii romani incarca in avionul NATO echipamentul necesar transportarii unor raniti din clubul Colectiv care urmeaza a fi transferati la clinici din strainatate.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

Cateva mii de persoane protesteaza in Piata Victoriei, scandand lozinci impotriva primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, si a autoritatilor. Protestul a fost organizat pe retelele sociale, in urma tragediei de la club Colectiv.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Dosarul "Colectiv"

În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".

Sediul clubului Colectiv, avariat de incendiu, situat in cladirea fostei fabrici bucurestene 'Pionierul'.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip "fântână de scenă" neînsoţite de fişe tehnice - care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

O slujba de pomenire pentru victimele incendiului de la Colectiv a fost oficiata in fata clubului, de un sobor de preoti, la implinirea a noua luni de la tragicul eveniment.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de "gravă neglijenţă".

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Principesa Margareta, Principesa Maria si Principele Radu au participat la dezvelirea unui monument in memoria victimelor de la clubul Colectiv; pe 30 octombrie 2015, 64 de persoane si-au pierdut viata, in urma unui incendiu izbucnit in clubul bucurestean Colectiv, din str. Tabacarilor nr. 7.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.

Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din "Colectiv" în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.

La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.

Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

De asemenea, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Participanti la 'Marsul chitarelor', eveniment organizat de Asociatia Colectiv GTG 3010, au plecat din Parcul Unirii spre clubul Colectiv pentru a depune candele si lumanari in memoria victimelor incendiului din Colectiv.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. În general, suma medie stabilită de instanţă pe care trebuia să o primească fiecare parte civilă era de 250.000 de euro, dar existau părţi civile care urmau să încaseze 500.000 euro. S-a mai decis că ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite, dar şi peste 28 milioane lei către Ministerul Sănătăţii. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

Slujba de pomenire organizata de Arhiepiscopia Bucurestilor ani, la implinirea a 4 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la "cerere". Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.

La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi "pentru". Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a anunţat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv.

Mai multe persoane depun flori si aprind lumanari in fata Clubului Colectiv, inainte de a participa la slujba de pomenire organizata de Arhiepiscopia Bucurestilor ani, la implinirea a 4 ani de la tragicul eveniment.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Asociaţia Colectiv GTG 3010

La 28 martie 2016, a fost înfiinţată Asociaţia Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

Eugen Iancu, presedintele Asociatiei Colectiv, participa la lansarea Asociatiei Colectiv GTG 3010, care isi propune sa reprezinte interesele persoanelor afectate de incendiul din clubul Colectiv si sa deruleze activitati care sa previna astfel de tragedii in Romania.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.

La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ''Noapte albă la #Colectiv'' - din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.

 "Noapte alba la #Colectiv"; prieteni si rude ale victimelor incendiului de la Clubul Colectiv au venit, la un an si noua luni, la locul unde a avut loc tragedia sa aprinda lumanari si sa depuna flori in memoria celor care au murit.

Foto: (c)  RADU TUTA / AGERPRES FOTO

În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.

A doua ediţie a #3010 Festival a avut loc în 30 octombrie 2017, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului fiind folosite în beneficiul victimelor din Colectiv.

La 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureştilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morţi în incendiul din clubul Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae - Broşteni şi în Piaţa Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. Slujbe de pomenire au fost oficiate şi la Galaţi şi Brăila. În aceeaşi zi a fost organizat "Marşul Chitarelor", când victimele incendiului din Colectiv au fost comemorate pe traseul Piaţa Unirii - Club Colectiv.

'Marsul Chitarelor', eveniment organizat in memoria victimelor incendiului care a avut loc in urma cu trei ani la Clubul Colectiv, in Piata Unirii din Bucuresti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Artişti solidari cu victimele şi supravieţuitorii din club Colectiv

În noiembrie 2015, artistul internaţional André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv, a lansat DVD-ul ''Andre Rieu live în Bucureşti'' şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.

Celebrul violonist Andre Rieu a depus, la clubul Colectiv, o coroana de crini albi si trandafiri, a aprins o lumanare la locul tragediei si a promis ca va compune o piesa pentru tinerii care si-au pierdut viata in incendiu.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Tot în 2015, la 14 noiembrie, a fost organizat concertul caritabil "Împreună rezistăm", în sprijinul victimelor incendiului de la clubul Colectiv, la care au participat numeroase trupe muzicale.

Soprana Angela Gheorghiu a susţinut, în 29 noiembrie 2015, la Ateneul Român, un concert extraordinar dedicat strângerii de fonduri necesare pentru tratamentul victimelor incendiului de la clubul Colectiv.

Soprana Angela Gheorghiu sustine, la Ateneul Roman, un concert extraordinar dedicat strangerii de fonduri necesare pentru tratamentul victimelor incendiului de la clubul Colectiv.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Anul următor, artista Margareta Pâslaru a lansat, chiar în faţa clubului Colectiv, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor de la tragicul eveniment, urmând ca toate câştigurile rezultate în urma vânzării acestuia să fie direcţionate către asociaţia supravieţuitorilor incendiului din Colectiv.

 Lansarea albumului de autor Margareta Paslaru - 'Cum sa te las?', in beneficiul supravietuitorilor de la Colectiv.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

La trei ani de la tragedia din clubul Colectiv, în 30 octombrie 2018, artista folk Maria Gheorghiu a lansat videoclipul piesei "Niciodată uitarea", scrisă chiar în zilele următoare tristului eveniment, dar pe care nu a putut s-o cânte mult timp după ce a compus-o.

Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv - Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache - au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.

Trupa Goodbye To Gravity în aprilie 2015. 

Sursa foto: Goodbye To Gravity/Facebook

Filmul "colectiv" al cineastului Alexander Nanau a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. Acelaşi film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secţiunea "Cel mai bun lungmetraj internaţional", anterior numită "Cel mai bun film într-o limbă străină". Propunerea a fost făcută de către o comisie a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

* Documentarul a fost realizat pe baza ştirilor AGERPRES.