La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (World Stroke Day) pentru a atrage atenţia că riscul producerii unui AVC este mare, dar şi pentru a creşte gradul de conştientizare că o viaţă activă poate reduce acest risc.

În 2020, mesajul transmis de Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (World Stroke Organisation - WSO) este "Join the MoveMent to prevent stroke", invitând populaţia la cea mai mare acţiune de dance chain (stil de dans în cerc sau semicerc).

Pentru a participa la campania "Join the MoveMent", oricine poate filma cele mai amuzante mişcări de dans proprii, cu telefonul mobil, apoi le poate distribui prin reţele de socializare cu mesajul "I took the @WStrokeCampaign dance challenge to raise awareness of stroke and prevention. Start your dance with my last move, add three of your own and tag 3 friends when you share!", precizează site-ul https://www.world-stroke.org/world-stroke-day-campaign/world-stroke-day.

"Un accident vascular cerebral i se poate întâmpla oricui, oricând, oriunde. Unul din patru adulţi fac un accident vascular cerebral, care poate duce la moarte sau poate lăsa o persoană cu anumite deficienţe locomotorii/de vorbire. Cel mai important lucru este că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit", mai scrie site-ul amintit.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o manifestare a întreruperii circulaţiei cerebrale care se face prin nişte vase de sânge numite artere, care duc sângele oxigenat către creier. Fluxul sangvin poate fi întrerupt fie din cauza unui blocaj (accident ischemic), fie din cauza unei rupturi (accident hemoragic), precizează site-ul https://stop-avc.ro/.

Există trei tipuri de AVC: ischemic (care apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră), hemoragic (determinat de o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, ducând astfel la acumularea sângelui intracerebral şi blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive) şi ischemic tranzitor (denumit uneori accident vascular cerebral minor sau "mini AVC").

În prezent, accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme dintre cele mai diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de care parte a creierului este afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale salvează vieţi şi creşte considerabil gradul de recuperare.

Există, însă, mijloace prin care poate fi redus impactul unui AVC, cum ar fi recunoaşterea primelor simptome, tratarea accidentului vascular ca urgenţă medicală şi acces la o unitate medicală specializată. Principalele simptome care ne pot trimite cu gândul la un AVC sunt: asimetrie facială, scăderea forţei musculare în braţe, vorbire dificilă, îngreunată sau chiar afazie (lipsa vorbirii). În cazul în care aceste simptome sunt prezente, trebuie apelat serviciul de urgenţe în cel mai scurt timp posibil. Medicii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri în care nu se reacţionează în timp util, pacienţii care suferă de AVC mor sau rămân cu invaliditate sau cu sechele majore care-i fac dependenţi de o altă persoană.

Foto: (c) www.world-stroke.org

Accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de AVC-uri, ci şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc. Fundaţia Medicală CardioPrevent a lansat proiectul "Stop AVC" - un program pilot de screening oportunistic pentru fibrilaţia atrială, în scopul prevenţiei AVC ischemic, arată site-ul https://stop-avc.ro/.

Obiectivele acestui program sunt informarea corectă referitoare la riscurile fibrilaţiei atriale (FiA) şi conştientizarea privind necesitatea tratamentului anticoagulant şi facilitarea accesului către soluţia sănătoasă - diagnostic şi tratament precoce şi urmărire medicală pe termen lung. Conform statisticilor, în România se înregistrează anual 65.000 de AVC, iar 50.000 sunt ischemice. Fibrilaţia atrială (FiA) - cea mai frecventă aritmie cardiacă - creşte de cinci ori riscul de AVC ischemic şi este cauza pentru 20-30% dintre cazurile de AVC ischemic. AVC provocat de FiA are cea mai mare rată de mortalitate (25% la 1 lună - 40% la un an) şi de dizabilitate majoră printre supravieţuitori. Pacienţii cu FiA au o probabilitate de 50% mai crescută să rămână cu dizabilităţi majore în urma unui AVC. FiA, chiar dacă este paroxistică sau persistentă poate produce simptome nespecifice - palpitaţii, dispnee sau ameţeli - dar de multe ori este asimptomatică sau simptomele sunt trecute cu vederea de pacienţi. Absenţa simptomelor dublează riscul de AVC datorită diagnosticului tardiv şi a absenţei tratamentului. Tratamentul anticoagulant oral cronic reduce semnificativ riscul de AVC cu 30%-60% la pacienţii cu FiA. Aceste date ne conduc spre prezumţia că diagnosticarea FiA prin screening reprezintă o intervenţie eficientă în prevenirea AVC, în urma unui tratament medicamentos optim.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) coordonează o strategie integrată de prevenţie, care ar putea reduce la jumătate numărul acestora până în anul 2030. Printre aceste strategii se numără: accesul la terapie pentru pacienţii cu risc moderat, instruirea personalului medical pentru acest tip de probleme şi acces la tehnologie inovatoare, cu o atenţie deosebită acordată ţărilor cu venituri mici şi mijlocii, unde AVC-ul nu este doar prevalent, ci are şi un impact devastator. Campania derulată de Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, susţinută la nivel mondial pe tot parcursul anului, face apel la fiecare individ în parte, la familii, la comunităţi, la personalul medical şi la cel din administraţie să-şi unească eforturile pentru a lupta împotriva accidentului vascular. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.world-stroke.org