Comisia Europeană a adoptat un nou plan pentru a veni în sprijinul romilor din Uniunea Europeană. Executivul comunitar atrage atenţia asupra existenţei unor lacune în ce priveşte al doilea set de rapoarte privind acţiunile întreprinse privind dezinformarea. Parlamentul European a votat în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune până în 2030, iar negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit a cerut statelor membre să ajungă la un compromis între ele cu privire la domeniul pescuit în negocierile comerciale cu Regatul Unit. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 5-9 octombrie 2020.

Comisia Europeană
Comisia Europeană a adoptat, la 7 octombrie 2020, un nou plan pe zece ani pentru a veni în sprijinul romilor din Uniunea Europeană, existând şapte domenii principale de interes: egalitatea, incluziunea, participarea, educaţia, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi locuinţele, potrivit unui comunicat al executivului comunitar. Pentru fiecare domeniu, Comisia a prezentat noi obiective şi a făcut noi recomandări statelor membre cu privire la modul de realizare a acestora. Aceste obiective şi recomandări vor servi drept instrumente importante de monitorizare a progreselor şi de asigurare a faptului că UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce priveşte furnizarea sprijinului vital de care atât de mulţi dintre romii care trăiesc în UE au încă nevoie, potrivit sursei citate. "Simplu spus, în ultimii zece ani nu am făcut suficiente eforturi pentru a sprijini populaţia romă din UE. Această situaţie este inadmisibilă. Mulţi romi sunt încă ţinta discriminării şi a rasismului. Nu putem accepta această situaţie. Astăzi ne intensificăm eforturile de corectare a acestei situaţii, cu obiective clare şi un angajament reînnoit de a schimba în mod real această situaţie în următorul deceniu", a declarat vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova. Totodată, executivul european invită fiecare stat membru să prezinte o strategie naţională până în septembrie 2021 şi să raporteze cu privire la punerea ei în aplicare o dată la doi ani. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, pe baza informaţiilor rezultate în urma anchetelor desfăşurate de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene şi a contribuţiilor din partea societăţii civile. Se va face, de asemenea, o evaluare intermediară aprofundată a tuturor componentelor noului plan pe 10 ani. Noul cadru strategic al UE privind romii este prima contribuţie directă la punerea în aplicare a Planului de acţiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 şi face parte din angajamentul preşedintei executivului european, Ursula von der Leyen, în favoarea unei Uniuni a egalităţii.

Al doilea set de rapoarte privind acţiunile întreprinse de semnatarii codului de bune practici privind dezinformarea pentru a combate informaţiile false şi înşelătoare cu privire la coronavirus, documente publicate, la 7 octombrie 2020, de Comisia Europeană, indică existenţa în continuare a unor lacune substanţiale în ceea ce priveşte datele furnizate, potrivit Comisiei Europene. Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a afirmat că "raportarea de către platforme evoluează în direcţia cea bună; acestea sunt conştiente de responsabilitatea lor crucială în lupta împotriva dezinformării, dar vom continua să monitorizăm îndeaproape eforturile lor şi să ne implicăm alături de ei".

Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, le-a cerut statelor membre să ajungă la un compromis între ele cu privire la pescuit în negocierile comerciale cu Regatul Unit, care se află în stadiul cel mai sensibil, potrivit AFP. Acest apel a fost lansat într-o reuniune cu ambasadorii ţărilor membre desfăşurată, la 7 octombrie 2020, la Bruxelles, în cursul căreia Barnier a insistat şi pe faptul că Uniunea Europeană ar trebui să dea dovadă de fermitate asupra celorlalte priorităţi europene aflate pe masa negocierilor - ajutoarele de stat şi guvernanţa viitorului acord. ''Dacă vrem un acord, trebuie să obţinem un acord asupra pescuitului. Avem nevoie de un compromis la care să ajungem cu Regatul Unit în cadrul unui acord global'', a afirmat reprezentantul UE. Dacă un asemenea acord nu este convenit, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, şi-a exprimat, la 7 octombrie 2020, speranţa că negocierile de aderare cu Macedonia de Nord vor începe până la finalul acestui an, în pofida diferendelor dintre autorităţile centrale din Skopje şi din Sofia privind limba şi istoria, conform AFP. ''Este în interesul atât al Bulgariei, cât şi al Macedoniei de Nord să găsească o soluţie la aceste chestiuni care provoacă neînţelegeri'', a declarat Oliver Varhelyi la Skopje. ''Dacă ele nu sunt reglate, va fi foarte dificil de avansat'', a avertizat el. În luna martie a acestui an, Uniunea Europeană a decis să lanseze negocieri de aderare cu Macedonia de Nord, şi, cu anumite condiţii, cu Albania.

Parlamentul European
Parlamentul European a votat, la 6 octombrie 2020, în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, potrivit Reuters. Obiectivul aprobat de legislativul comunitar este mai ambiţios decât reducerea netă a emisiilor cu "cel puţin 55%" până în 2030 propusă de Comisia Europeană, care vrea ca nivelul obiectivului să fie stabilit până la sfârşitul anului. Actualul obiectiv al UE pentru 2030 este o reducere a emisiilor cu 40%.

Eurodeputaţii s-au pronunţat, la 6 octombrie 2020, într-o dezbatere cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru decizii clare, care să nu lase loc de compromis, cu privire la redresarea economiei europene, conform unui comunicat al Parlamentului European. La încheierea dezbaterii din plenul legislativului, vicepreşedintele pentru relaţii interinstituţionale al Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a menţionat că executivul UE va prezenta în curând o propunere privind salariul minim şi va face tot posibilul pentru ajungerea rapidă la un acord între Parlament şi Consiliu în privinţa atât a planului de redresare economică post-COVID-19, cât şi a bugetului multianual al UE.

Parlamentul European a adoptat, la 8 octombrie 2020, o rezoluţie în care critică Bulgaria pentru deficienţe în respectarea statului de drept, combatarea corupţiei endemice şi sprijinirea libertăţii presei, potrivit Reuters. Eurodeputaţii au aprobat - cu 358 voturi pentru, 277 împotrivă şi 56 de abţineri - o rezoluţie critică la adresa guvernului lui Boiko Borisov, după aproape trei luni de proteste anticorupţie la Sofia. Rezoluţia mai critică Bulgaria, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, de regres în privinţa valorilor democratice, abuz de fonduri europene, condiţii inumane în închisori, ostilitate faţă de femei, romi, persoane LGBTI şi alte grupuri minoritare.

Consiliul European
Discuţiile purtate de Regatul Unit şi Uniunea Europeană pentru ajungerea la un acord asupra relaţiilor viitoare se apropie de un moment al adevărului, a declarat, la 8 octombrie 2020, la Dublin, preşedintele Consiliului European Charles Michel, potrivit Reuters. După o întâlnire cu premierul irlandez Micheal Martin, Charles Michel a cerut Londrei ''să îşi pună cărţile pe masă'', afirmând că blocul comunitar european are nevoie de claritate privind poziţia Regatului Unit. ''Este o situaţie plină de provocări. Credem că avem nevoie de mai multă claritate şi vom vedea dacă este posibil să facem progrese reale şi concrete'', a insistat el.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a considerat discriminatorii exigenţele impuse de Ungaria Universităţii Central Europene şi altor universităţi străine. CJUE a cerut Ungariei să respecte regulile europene. Judecătorii de la Luxemburg au urmat avizul dat de avocatul general la începutul lunii martie. Condiţiile introduse de Ungaria pentru a le permite unităţilor de învăţământ superior să îşi exercite activităţile pe teritoriul său sunt "incompatibile cu dreptul Uniunii", afirmă instanţa într-un comunicat.

Europol
Pandemia de COVID-19 a favorizat creşterea criminalităţii cibernetice în întreaga Europă, în special conţinuturile de pornografie infantilă şi escrocheriile online, a anunţat, la 5 octombrie 2020, Agenţia Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii (Europol), conform AFP. Înşelătoriile online "au devenit o strategie ideală pentru infractorii cibernetici, aceştia căutând să vândă articole care, potrivit lor, ar preveni sau ar vindeca de COVID-19", indică agenţia, care publică anual un raport cu privire la criminalitatea cibernetică.

Eurostat
În trimestrul doi din 2020, marcat sever de restricţiile impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei provocate de noul coronavirus, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 82,9 miliarde de euro (2,7% din PIB), iar ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franţa (14,3 miliarde de euro), Grecia (3,5 miliarde de euro) şi România (trei miliarde de euro), conform datelor publicate, la 5 octombrie 2020, de Eurostat.

Aproximativ 5,2 milioane de profesori, din care majoritatea (72%) femei (3,7 milioane), lucrau în învăţământul primar, gimnazial şi liceal în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în anul 2018, arată datele publicate, la 5 octombrie 2020, de Oficiul European de Statistică.

În august, o lună marcată de relaxarea restricţiilor impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei COVID-19, volumul comerţului cu amănuntul a urcat cu 4,4% în zona euro şi cu 3,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, statele membre cu cel mai semnificativ declin fiind România, Slovenia şi Portugalia, potrivit datelor publicate, la 5 octombrie 2020, de Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)