Miniştrii justiţiei ai Uniunii Europene (UE) se reunesc în videoconferinţă în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE la 9 octombrie 2020. Subiectele abordate sunt, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/, justiţia digitală, drepturile fundamentale, combaterea abuzului sexual asupra părinţilor şi Parchetul European (EPPO).

Cu privire la digitalizarea în domeniul accesului la justiţie, preşedinţia germană (iul.-dec. 2020) va prezenta un proiect de concluzii în acest sens. De asemenea, preşedinţia va informa miniştrii justiţiei cu privire la stadiul actual al propunerilor legislative privind probele electronice. La rândul ei, Comisia Europeană va prezenta informaţii cu privire la negocierile internaţionale aflate în curs pe tema probelor electronice, informează site-ul Consiliului UE.

Transformarea digitală a fost abordată şi în cadrul reuniunii recente a Consiliului European care a avut loc în perioada 1-2 octombrie 2020. Liderii UE au afirmat atunci că digitalizarea deţine un rol esenţial în promovarea de noi forme de creştere economică şi în consolidarea rezilienţei UE, fiind un pilon principal al redresării Uniunii în urma crizei provocate de COVID-19.

În ceea ce priveşte drepturile fundamentale, preşedinţia UE va prezenta un proiect de concluzii privind Carta drepturilor fundamentale în contextul inteligenţei artificiale şi al transformării digitale. Pe acelaşi subiect, va avea loc un schimb de opinii privind antisemitismul şi discursul de incitare la ură cu Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), scrie site-ul Consiliului.

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor este un alt subiect luat în discuţie de miniştrii justiţiei la 9 octombrie. În acest sens, miniştrii vor dezbate aspectele juridice ale strategiei UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, în urma unei prezentări de către Ylva Johansson, comisarul UE pentru afaceri interne, notează sursa citată.

Nu în ultimul rând, Comisia şi procurorul-şef european, Laura Codruţa Kövesi, vor informa statele membre cu privire la cele mai recente evoluţii în instituirea Parchetului European (EPPO). Parchetul European şi-a început activitatea în cadrul unei şedinţe de inaugurare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, la 28 septembrie 2020. EPPO este un organ independent al Uniunii Europene însărcinat cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale forului comunitar.

***
Anterioara reuniune a miniştrilor justiţiei ai UE a avut loc la 4 iunie 2020. Miniştrii au discutat atunci propunerea de regulament privind legea aplicabilă efectelor faţă de terţi ale cesiunilor de creanţe, care stabileşte norme uniforme pentru a desemna legea naţională care ar trebui să determine proprietatea asupra unei creanţe. În intervenţiile lor, cei mai mulţi dintre miniştri au sprijinit neretroactivitatea şi aplicarea universală a viitorului instrument. Ei şi-au exprimat, de asemenea, punctul de vedere privind subiectul novaţiei, informează site-ul Consiliului.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.newsroom.consilium.europa.eu