Publicaţia "Noua revistă română" a apărut la Bucureşti, atât bilunar, cât şi săptămânal, în două serii, în intervalele 1 ianuarie 1900-15 ianuarie 1902, respectiv 12 octombrie 1908-31 iulie 1916.

A fost coordonată de C. Rădulescu-Motru. În numărul inaugural, acesta anunţa că publicaţia va avea "un cuprins enciclopedic", ce se dorea a acoperi "toate chestiunile de interes general". Astfel se explică diversitatea rubricilor, ale căror titluri erau, de exemplu, "Cronica politică şi economică", "Ştiinţă", "Literatură şi artă" sau "Mişcarea ştiinţifică şi literară". Mai mult, timp de un an, revista a fost însoţită de două suplimente. Unul a fost dedicat informaţiilor culturale la zi, iar celălalt a conţinut texte literare semnate de autori români şi străini.

Orientarea revistei a fost anunţată de Rădulescu-Motru în articolul "Idealurile sociale şi arta", în care autorul îşi exprimă aprecierea faţă de idealurile junimiste şi de ideile lui C. Dobrogeanu-Gherea. Pledând ca scriitorii să "destăinuie lumii suferinţele poporului şi să devină educatori morali ai acestuia", Rădulescu-Motru respinge "aservirea literaturii faţă de politică", indiferent de ideologia pe care cea din urmă ar fi reprezentat-o (liberală, conservatoare, naţionalistă etc).

De un succes considerabil s-a bucurat rubrica dedicată ştiinţei, unde au contribuit personalităţi ale vieţii academice de la noi, precum N. Vaschide, M.G. Cantacuzino, N. Iorga, Ovid Densusianu etc.

Una dintre cele mai originale iniţiative ale redacţiei a fost realizarea unui "Chestionar privitor la psihologia poporului român".

Printre cele mai importante studii de filologie, critică şi istoriei literară au fost: "Eminescu şi şcoala romantică germană", "Quo vadis" şi "Foiletoanele lui Caragiale", toate scrise de H. Sanielevici; "Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale" şi "Curentul eminescian" de G. Ibrăileanu; "Esthetismul lui Ruskin", de Şt. Petică.

Din 1912, colectivul redacţional se îmbogăţeşte cu nume precum Mircea Florian, Nae Ionescu şi E. Lovinescu. În următorii doi ani, au semnat în paginile "Noii reviste române" şi F. Aderca sau G. Bacovia.

"Redacţia mai întreprinde două anchete ample, una internaţională în 1913 - 'Problema balcanică în faţa Europei culte', cu participări notabile: Gustave Le Bon, Felix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Emile Boutroux ş.a. - şi alta, restrânsă la hotarele ţării, în 1915 - 'Universalitatea şi chestiunea naţională', cu puncte de vedere ale profesorilor universitari C.I. Dissescu, G. Ţiţeica, Constantin M. Sipsom, N. Mălărescu", scrie Victor Durnea în "Dicţionarul general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2005). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)