Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură ("Food and Agriculture Organization of the United Nations" - FAO) este o instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) înfiinţată în 16 octombrie 1945, la Quebec City (Canada), potrivit http://www.fao.org. Washington D.C. a fost desemnată în 1945 ca sediu temporar al FAO. În 1951, sediul FAO a fost mutat la Roma, Italia. Organizaţia are în componenţă 194 de state.

Directorul general al FAO este Qu Dongyu (R.P. Chineză), începând cu 1 august 2019.

Pe lângă cele 194 de state membre, FAO are doi membri asociaţi şi o organizaţie membră (Uniunea Europeană), pentru a negocia acorduri şi pentru a dezbate politici. FAO este prezentă prin birouri şi oficii în peste 130 de ţări ale lumii, menţionează site-ul https://ec.europa.eu. FAO reprezintă o sursă de cunoştinţe şi de informaţii care pot ajuta ţările în curs de dezvoltare şi pe cele aflate în tranziţie să se modernizeze, să-şi îmbunătăţească practicile din domeniul agriculturii, al silviculturii şi al pescuitului şi să asigure o alimentaţie adecvată pentru toţi oamenii.

Foto: (c) Liu Yongqiu/XINHUA

În 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, reprezentanţi ai 44 de guverne s-au angajat, la Hot Springs, Virginia, Statele Unite, să fondeze o organizaţie permanentă pentru alimentaţie şi agricultură. Prima sesiune a Conferinţei FAO, care a avut loc în 1945 la Quebec City, Canada, înfiinţează FAO ca o agenţie specializată a ONU, cu sediul temporar la Washington, DC (SUA). În 1951, sediul FAO s-a mutat la Roma (Italia). În anul 1960, Campania "Freedom from Hunger" a fost lansată pentru a mobiliza sprijinul neguvernamental în întreaga lume, iar doi ani mai târziu Comisia Codex Alimentarius FAO / OMS creată pentru stabilirea standardelor internaţionale alimentare devine operaţională. În 1974, Conferinţa Mondială a Alimentelor ONU de la Roma recomandă adoptarea unui angajament internaţional privind securitatea alimentară mondială, iar peste doi ani a fost creat Programul FAO de cooperare tehnică, pentru a oferi o mai mare flexibilitate în răspunsul la situaţii urgente. În 1980, FAO încheie 56 de acorduri pentru numirea Reprezentanţilor FAO în ţările membre în curs de dezvoltare, iar la 16 octombrie 1981 prima Zi Mondială a Alimentaţiei a fost sărbătorită în peste 150 de ţări. În 1986, AGROSTAT, cea mai cuprinzătoare sursă de informaţii şi statistici agricole din lume, devine operaţională, iar în 1991 Convenţia internaţională de protecţie a plantelor este ratificată. Un alt eveniment major se petrece în 1996, când FAO reuneşte şefi de stat din 185 de ţări şi Comunitatea Europeană pentru Summitul mondial alimentar.

FAO are un caracter preponderent tehnic, urmărind ridicarea condiţiilor de trai ale popoarelor statelor membre, sporirea randamentului producţiei şi repartiţiei tuturor produselor alimentare şi agricole, îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă a populaţiilor rurale, expansiunea economiei mondiale şi rezolvarea problemei subnutriţiei de pe Terra.

Pentru îndeplinirea funcţiilor sale, FAO desfăşoară o serie de activităţi, dintre care: culege, analizează, interpretează şi difuzează membrilor săi date privind hrana, alimentaţia şi agricultura; acordă asistenţă tehnică în vederea realizării unor programe naţionale; promovează şi, acolo unde este indicat, recomandă întreprinderea unor acţiuni pe plan naţional şi internaţional (de exemplu: în legătură cu cercetări ştiinţifice, tehnologice, sociale şi economice privind hrana, alimentaţia şi agricultura); facilitează conservarea resurselor naturale şi adoptarea unor metode perfecţionate de producţie agricolă; asigură adoptarea unor sisteme satisfăcătoare de credit agricol pe plan naţional şi internaţional etc.; răspunde de campania mondială lansată în 1960 împotriva foametei; încheie acorduri cu instituţiile de dezvoltare guvernamentale cu privire la crearea unor fonduri cu destinaţie specială.

FAO are legături strânse şi programe comune cu celelalte instituţii specializate ale ONU (BIRD, OMS, OIM, UNCTAD, UNESCO, PNUD etc.). FAO organizează congresele alimentare mondiale, îndeplineşte o activitate de documentare şi de informare dispunând de o bibliotecă de specialitate agrară, cea mai cuprinzătoare din lume.

Principalele organisme ale FAO sunt: Conferinţa (compusă din toate statele membre), care se reuneşte din doi în doi ani; Consiliul (alcătuit din 34 de state), ca organ executiv de conducere a activităţii între două conferinţe; directorul general, numit de Conferinţă. Pe lângă Consiliul FAO activează câteva Comitete specializate, organizate pe domenii specifice şi Conferinţe Regionale. Pe lângă aceste organisme principale, FAO dispune de numeroase organe subsidiare (comisii, comitete, grupuri de lucru, liste şi grupuri de experţi) constituite independent sau în colaborare cu diferite organizaţii internaţionale. Organizaţia are birouri regionale pentru Africa, Asia şi Orientul îndepărtat, Orientul Apropiat, America Latină şi birouri de legătură pentru America de Nord şi Naţiunile Unite. România a devenit membră a FAO în anul 1961.

Foto: (c) Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO)/Facebook

Ca urmare a dezbaterilor avute atât în cadrul ultimelor Conferinţe regionale FAO, cât şi a Summitelor Mondiale pentru Securitate Alimentară FAO, au fost stabilite o serie de obiective strategice, dintre care: susţinerea importanţei şi rolului siguranţei şi securităţii alimentare la nivel mondial; reducerea sărăciei şi a foametei (peste un miliard de oameni suferă de foame); îmbunătăţirea securităţii alimentare, a nutriţiei animaliere şi a resurselor de alimentaţie; combaterea procesului de încălzire globală şi deşertificare; intensificarea susţinerii alimentaţiei - stabilizarea pieţelor; managementul volatilităţi preţurilor; susţinerea managementului şi utilizarea resurselor pentru agricultură, pescuit şi acvacultură, forestier şi păduri, protecţia mediului etc.

Obiectivul principal al FAO este acela de examinare a noilor parametri la nivel mondial, în care încălzirea globală şi cererea pentru biocarburanţi impun alegeri complexe şi decizii de politici economice, sociale şi de mediu, care vor avea impact semnificativ asupra producţiei agricole mondiale, a accesului la alimente şi a veniturilor populaţiilor rurale. Scopul acestui demers îl constituie dezvoltarea capacităţii de a anticipa schimbările şi de a adopta noi strategii, în vederea garantării unei bune gestiuni a resurselor naturale şi a mediului, a obţinerii unei producţii agricole adecvate şi a protejării securităţii alimentare în contextul mai larg al acţiunilor care sunt recomandate pentru a răspunde provocărilor bioenergiei şi schimbărilor climatice la nivel global, regional şi naţional.

România a găzduit la începutul lunii aprilie 2014, pentru a doua oară de când este membră FAO - din anul 1961 -, o conferinţă regională, cea de-a 29-a dedicată regiunii Europa şi Asia Centrală, primul eveniment având loc în anul 1976. Temele centrale ale conferinţei au fost axate pe problemele risipei de alimente şi ale deşeurilor alimentare, dar şi pe sprijinirea fermelor de familie din zonă. Potrivit datelor FAO, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producţia de alimente la nivel mondial şi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriţia şi insecuritatea alimentară. Prezent la Conferinţa regională de la Bucureşti, directorul general de atunci al FAO, José Graziano da Silva, a declarat, printre altele, că România este un partener al FAO pentru a ajuta ţările vecine. "România este considerată din punctul de vedere al FAO o ţară donatoare. România este un partener pentru a lucra cu ţara vecină, Republica Moldova. Am dori să extindem colaborarea pe care o avem cu România pentru a ajuta ţările vecine. Există chestiuni comune care afectează ţările din jur şi mă refer la securitatea alimentară. Într-o lume globalizată nu se poate spune despre o ţară că şi-a asigurat securitatea alimentară dacă ţările vecine nu au reuşit acelaşi lucru", a subliniat şeful FAO, în 2014.

Jose Graziano da Silva (stg.), directorul general al FAO, şi vicepremierul Daniel Constantin (dr.), ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cea de a 29-a ediţie a Conferinţei Regionale pentru Europa a FAO. (1-4 aprilie 2014).

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a anunţat că va pune în aplicare două iniţiative noi în regiunea Europei şi Asiei centrale, prima vizând reducerea sărăciei în mediul rural, iar cea de-a doua va susţine dezvoltarea comerţului cu produse agroalimentare. Împreună, cele două iniţiative, vor contribui şi la alte procese precum combaterea risipei şi a deşeurilor de alimente. Potrivit ultimelor estimări FAO, producţia agricolă ar trebui să crească cu 60% pentru a hrăni populaţia până în 2050, însă prin reducerea deşeurilor şi a risipei alimentelor, la jumătate faţă din nivelul actual, producţia ar trebui să crească cu numai 30%, jumătate din nivelul previzionat. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO)/Facebook