Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a fost inaugurat la data de 10 octombrie 2005, în Bucureşti, cu ocazia celei de-a doua comemorări a Zilei Naţionale a Victimelor Holocaustului din România.

Placa pe care este inscripţionată denumirea institutului, de pe frontispiciul imobilului din strada Vigilenţei nr. 3, a fost dezvelită de doi supravieţuitori ai Holocaustului, Liviu Beriş şi Oliver Lustig.

Ceremonia de inaugurare a fost deschisă de directorul general de atunci al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Mihail E. Ionescu, care a subliniat că importanţa institutului constă în faptul că există forum în care se poate efectua cercetarea în domeniul Holocaustului. "A-ţi asuma trecutul a devenit astăzi o valoare euroatlantică, care trebuie internalizată, iar acest lucru urmează a fi implementat gradual, odată cu dezvoltarea educaţiei în domeniu, educaţie prin diverse mijloace concepute şi elaborate chiar în cadrul institutului", a spus Mihail E. Ionescu.

Evenimentul de inaugurare a Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Bucureşti, 10 octombrie 2005.

Foto:(c) CONSTANTIN CIOBOATĂ/AGERPRES FOTO

Ambasadorul Israelului în România, Rodica Gordon, şi-a exprimat convingerea că institutul "va juca un rol important în continuarea drumului pe care România s-a înscris ca urmare a înfiinţării Comisie Wiesel şi ca urmare a admiterii ei ca membru al International Task Force".

Rodica Radian Gordon, ambasadorul Israelului în România, la inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", 10 octombrie 2005.

Foto:(c) CONSTANTIN CIOBOATĂ/AGERPRES FOTO

Printre cei care au luat cuvântul la ceremonia de inaugurare s-au numărat şi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Mark Talpin, ambasadorul Poloniei în România, Jacek Paliszewski, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, directorul Muzeului Yad Vashem din Israel, Avner Shalem.

La eveniment au participat, între alţii, foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

***

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" este instituţie publică cu personalitate juridică, coordonată de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului. A fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005. Potrivit actului normativ, principalul obiect de activitate al Institutului îl constituie cercetarea şi analiza acestui fenomen, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea.

Mark Taplin (stg.), adjunctul şefului Misiunii Diplomatice a SUA în România şi Mihail Ionescu, directorul general al INSHR, la evenimentul de inaugurare a bibliotecii Institutului şi a primirii donaţiei de carte franceză din partea ”Memorial de la Shoah”, Bucureşti, 9 octombrie 2007.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Institutul finanţează editarea, reeditarea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică, colecţii de documente, albume fotografice, privitoare la Holocaust. Nu în ultimul rând, acesta organizează manifestări ştiinţifice consacrate Holocaustului şi contribuie la reprezentarea cercetării româneşti în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Printre proiectele de cercetare derulate de Institut se află cele despre Pogromul de la Bucureşti (ianuarie 1941), cel de la Iaşi (iunie 1941) sau despre sistemul de muncă obligatorie la care a fost supusă populaţia evreiască în acea perioadă.

Un alt proiect foarte important al Institutului a fost programul de cercetare arheologică prin care s-a constatat şi identificat, în noiembrie 2010, existenţa unei gropi comune la 15 km de oraşul Iaşi. La conferinţa de presă din 8 noiembrie 2010, directorul executiv al Institutului, Alexandru Florian, actualul director general, a declarat că descoperirea face parte dintr-un proiect de cercetare prin care s-a dorit obţinerea de noi informaţii despre victimele nevinovate dispărute în timpul regimului Ion Antonescu. În cadrul evenimentului de presă, a fost prezentat un film cu imagini surprinse la groapa comună şi cu mărturii ale unor români care au trăit acele momente, când mai mulţi evrei au fost executaţi în Pădurea Vulturi din Popricani.

Alexandru Florian (stg.), directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', şi Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), la conferinţa de presă prilejuită de descoperirea unor noi gropi comune din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Bucureşti, 5 noiembrie 2010.

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" pune la dispoziţie publicului larg interesat de subiect, dar şi istoricilor sau cercetătorilor din domeniu o arhivă documentară cu peste 1,5 milioane de pagini microfilmate din arhivele publice ale instituţiilor statului implicate în pregătirea şi desfăşurarea distrugerii evreilor din România, arată site-ul inshr-ew.ro. În plus, biblioteca Institutului cuprinde peste 2000 de volume, cărţi şi publicaţii, care pot fi consultate fizic la sediul Institutului.

Biblioteca Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Bucureşti, 9 octombrie 2007.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Institutul este acreditat, prin decizia nr. 105/07.07.2008, să furnizeze programul de formare continuă "Holocaustul, combaterea rasismului şi xenofobiei", destinat profesorilor de ştiinţe socio-umane şi diriginţilor din învăţământul preuniversitar.

Institutul "Elie Wiesel" a sprijinit înfiinţarea unui Memorial al victimelor Holocaustului din România. Piatra de temelie a Memorialului ridicat în Bucureşti, la intersecţia străzilor Brezoianu, Lipscani, Anghel Saligny şi Mihai Vodă, a fost pusă la 9 octombrie 2006. Inaugurarea monumentului a avut loc la 8 octombrie 2009.

Ceremonia de comemorare a Holocaustului, organizată de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', Centrul Naţional de Cultură a Romilor (Romano-Kher), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) şi Fundaţia pentru Educaţie Ronald Lauder - România, la Monumentul Memorial al Holocaustului, Bucureşti, 11 octombrie 2011.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO

***

În 2004, Comisia internaţională pentru studierea Holocaustului în România, prezidată de laureatul Premiului Nobel Elie Wiesel şi mandată de preşedintele României de atunci, Ion Iliescu, în spiritul cercetării istorice, stabilea responsabilităţile pentru tragedia evreilor din România şi teritoriile administrate de aceasta.

Primirea de către preşedintele Ion Iliescu a Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, Bucureşti, 11 noiembrie 2004.

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

La 11 noiembrie 2004, Raportul a fost prezentat preşedintelui Ion Iliescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni. Acesta are aproximativ 500 de pagini şi prezintă istoria Holocaustului în România, precum şi concluziile şi recomandările comisiei în legătură cu modul în care Guvernul poate contribui la conştientizarea şi cultivarea memoriei Holocaustului, ca şi la stimularea cercetării şi educaţiei în acest domeniu în ţara noastră.

Concluzia raportului final al Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului în România este că în România a avut loc Holocaust în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, principala responsabilitate purtând-o Germania nazistă şi implicit regimul condus de Ion Antonescu. Raportul arată că autorităţile civile şi militare române sunt responsabile de moartea unui număr cuprins între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni din România şi teritoriile aflate sub administraţie românească. Acelaşi document precizează, totodată, că aproximativ 340.000 de evrei români au supravieţuit datorită faptului că guvernul a suspendat deportările în 1943, cu 16 luni înainte ca România să iasă din alianţa cu Germania nazistă şi să se alăture Naţiunilor Unite.

Raportul arată că peste 25.000 de romi au fost deportaţi în timpul Holocaustului, iar dintre aceştia mai mult de 11.000 şi-au pierdut viaţa. Se relevă, de asemenea, că 132.000 de evrei din nordul Transilvaniei, aflat sub administraţie ungară, şi alţi 5.000 de evrei români care trăiau în afara ţării au fost ucişi în Holocaust.

Comisia internaţională a fost înfiinţată în octombrie 2003 la iniţiativa preşedintelui Ion Iliescu şi a fost organizată cu sprijinul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite, al Institutului Yad Vashem din Ierusalim şi al Comitetului Evreiesc American. În componenţa comisiei s-au aflat cercetători ai Holocaustului, istorici şi specialişti în ştiinţe sociale din România, Israel, SUA, Franţa şi Germania.

Scriitorul şi filosoful american de origine română Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, este intervievat la sosirea sa în România, Bucureşti, 29 iulie 2002.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

***

Elie Wiesel, scriitor şi filosof american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, s-a născut la 30 septembrie 1928, la Sighetu Marmaţiei.

A fost educat în medii hasidice, arată dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Bucureşti, Ed. Enciclopedică / Ed. Academiei Române, 2003).

În 1944, a fost deportat la Birkenau-Auschwitz, Buna şi Buckenwald. După 1945, s-a stabilit la Paris, unde a urmat cursurile Universităţii Sorbona, iar apoi la New York, devenind corespondent de presă pentru ziarul israelian "Yedi ot Aharonot şi, din 1947, pentru revista idiş "Forward".

A fost profesor de filosofie la New York (1972-1976), apoi la Boston (din 1976).

Prima dintre cele 57 de cărţi semnate de Elie Wiesel a fost "Un di Velt Hot Geshvign" ("Şi lumea a rămas tăcută"), scrisă iniţial în idiş şi publicată la Buenos Aires, Argentina, în 1956. Cartea de memorii a apărut după doi ani într-o formă restrânsă, în franceză, cu titlul "La Nuit" ("Noaptea"). În 1960, a fost publicată şi traducerea în engleză, "Night".

A primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1986, fiind considerat un "mesager pentru omenire" al "păcii, ispăşirii şi demnităţii umane".

Tot în 1986, a pus bazele fundaţiei care îi poartă numele. A fost membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, precum şi Ofiţer al Legiunii de Onoare. Printre premiile şi distincţiile care i-au fost acordate, se numără: "Rivarol" (1964), "Medicis" (1968), "Bordin" (1972).

După 1990, Elie Wiesel a dorit să contribuie la rescrierea corectă a tragediei evreilor din România, să se implice în diminuarea mesajului negaţionist în spaţiul public. De asemenea, a fost alături de cei care şi-au propus aducerea ţării noastre în spaţiul occidental nu numai instituţional, ci, în primul rând, prin reconstrucţia mentalităţilor, conform inshr-ew.ro.

În anul 1996, a fost numit membru al Academiei de Artă şi Literatură din România. Începând cu 6 iunie 2001, a fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

A murit la 2 iulie 2016, în Manhattan, New York. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)