O PERSONALITATE PE ZI: Cântăreţul şi compozitorul Ducu Bertzi
Ducu Bertzi s-a născut la 21 septembrie 1955, la Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, unde a urmat cursurile gimnaziale, pe cele ale Liceului "Dragoş Vodă" şi pe cele ale Şcolii de muzică. În 1979 a absolvit Facultatea de Mecanică Fină a Institutului Politehnic din Bucureşti şi până în 1990 a lucrat în Bucureşti ca subinginer, apoi, timp de doi ani a lucrat la "Curierul naţional" ca director al Departamentului de Publicitate, conform site-ului artistului, http://www.ducubertzi.ro/.
Din 1973 a început să cânte muzică folk, iar debutul pe o scenă de prestigiu a avut loc în 1976, la un spectacol al Cenaclului Flacăra, cu piesa "Ţara de pripas", pe versurile lui Alexandru Vlahuţă. Din toamna aceluiaşi an, a cântat la Casa de Cultură a Studenţilor şi, în paralel, în căminele studenţeşti alături de alţi colegi într-un mini cenaclu ("Miraj"). Din 1977 începe să cânte în grupul SONG condus de Ioan Luchian Mihalea, până în 1981.
Consacrarea în Cenaclul Flacăra a venit la 20 octombrie 1979, pe scena Teatrului "Ion Creangă", cu piesa "Când s-o-mpărţit norocu", iar în mai puţin de o lună, cântecul a fost înregistrat la radio. Din 1985, după desfiinţarea Cenaclului, a înregistrat piese noi care au devenit şlagăre: "Şi de-ar fi", "Trece dorul", "Floare de colţ" etc. Prima jumătate de album este înregistrată la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990 apare de diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.
Primul album de autor în format casetă audio şi CD a fost lansat în 1997 - "Dor de ducă" şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală l-a desemnat "Cel mai popular şi bine vândut album". În 2000 a lansat două materiale discografice: "Sufletul meu" şi albumul de colinde şi cântece de iarnă "Poveste de iarnă". Au urmat albumele "Cântece din Maramureş" (2004), "Seara de Crăciun" (2005) şi "Best of '06" (2006).
În 1998 a început turneele în străinătate: Franţa (Montpellier, Sete, Paris, Marsilia), Belgia (Bruxelles), Germania (Koln, Dusseldorf, Hanovra, Saltzgiter, Frankfurt, Aachen, Gumersbach), Austria (Graz, Viena), Ungaria (Szeghed, Budapesta, Gyula), Italia (Roma, Milano, Torino, Viterbo), Spania (Madrid, Alcala de Henares, Barcelona), Marea Britanie (Londra), Tunisia (Tunis, Bizerte), Maroc (Rabat), Israel (Ierusalim, Tel Aviv, Haifa), SUA (New York, Washington, Boston, Chicago, Los Angeles, San Francisco, Las Vegas, Miami, Portland, Seatle, Detroit, Dallas), Canada (Toronto, Montreal, Otawa, Windsor, Kitchener, Calgary, Edmonton, Vancouver), Irlanda (Dublin), Moldova (Balti, Soroca, Leova, Cahul, Chişinău, Floreşti), Ucraina (Cernăuţi), Grecia (Salonic), Cipru (Nicosia), Australia (Brisbane, Melbourne), Noua Zeelandă (Auckland), Cehia (Praga), Finlanda (Helsinki).
În 2000 a primit premiul pentru întreaga activitate la festivalul "Om Bun", premiu pentru cea mai bună evoluţie folk, premiu pentru cel mai bun album al anului - "Sufletul meu", scrie site-ul http://www.srr.ro/.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cu Victor Socaciu la a III-a ediţie a Galei folk "Om bun", 2007.
Din noiembrie 2003 realizează proiectul "Ducu Bertzi şi invitaţii săi". În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă, realizează o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate. În aprilie 2006, proiectul este prezentat la TNB - Sala Atelier, iar o parte din concert se regăseşte pe CD-ul "Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert" (2009). Tot în 2009 lansează un nou album de colinde - "Colinde, colinde". Concertul integral "Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert" a fost lansat în 2010, în format DVD.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Cu Florian Pittiş şi Marius Baţu, 2007.
Începând cu 1995, a decis să se ocupe de realizarea de emisiuni radiofonice de muzica folk, între care amintim: "Pe cine şi câte cărări", "Spiritul Libertăţii" (Radio Bucureşti). Din 1997, alături de Mihai Cosmin Popescu, a realizat la Radio România Actualităţi, emisiunea "Omul cu chitara", iar din 2005, la Radio Bucureşti, a realizat "Clubul de joi seară", împreună cu Maria Gheorghiu, conform sursei amintite.
În 2005 începe proiectul "Folk prin licee", continuat de colegii din radio (Manuela Popescu) sub titulatura "Folk fără vârstă", iar în 2013 iniţiază proiectul "Gala Floare de colţ" la Sighetu Marmaţiei. Tot în 2013, la iniţiativa sa, Sectorul 3 Bucureşti lansează seria de concerte "Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş" desfăşurate în preajma Floriilor. Din 2014 începe să realizeze la TVR2 emisiunea "Omul cu chitara".
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Concert extraordinar în memoria lui Florian Pittiş, 2013. Cu Teo Boar, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi, Marius Baţu şi Mircea Baniciu.
De-a lungul carierei, a fost răsplătit cu numeroase premii şi distincţii: premiul "ARTE" pentru proiectul cultural "Marţi la ceasul bun" (2004); premiul pentru proiectul cultural "Ducu Bertzi şi prietenii săi" (2005); "Diploma de Excelenţă" pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române acordată cu ocazia jubileului TVR3 (2006); premiu pentru "Cel mai bun proiect discografic - "Ducu Bertzi & Florian Pittiş în concert" acordat de Radio România (2010).
Este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei (2007) şi a primit distincţia "Crucea Moldavă" oferită de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, ca expresie a preţuirii deosebite şi ca binecuvântare sfântă (2007), mai precizează site-ul http://www.srr.ro/.
În 2019 a început seria de concerte "Folk de colecţie", alături de Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu, în întreaga ţară, serie care continuă şi în 2020.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









