Victor Cațavei (AUR): 'Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Un imens semnal de alarmă'

Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR 'Investiții și Programe de Finanțare', critică măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan, despre care susține că au afectat consumul, investițiile și mediul de afaceri. Acesta readuce în discuție măsurile propuse de Alianța pentru Unirea Românilor, printre care reducerea presiunii fiscale asupra IMM-urilor, adoptarea unui nou Cod fiscal predictibil sau limitarea numărului de ministere, agenții și autorități de stat.

'Conform ultimelor date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

Produsul Intern Brut s-a contractat cu 1,2% în T1 și cu 0,4% în T2, marcând trimestre consecutive de declin.

Scăderea economică de 0,8% din prima jumătate a anului 2026 este puternic influențată de pachetele de măsuri fiscale adoptate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar. Conform analizelor OCDE și specialiștilor financiari, aceste reglementări au acționat însă ca o frână asupra consumului privat și business-urilor. De fapt, au avut exact efectul opus celui clamat public de guvernanți.

Principalele măsuri fiscale cu impact negativ asupra creșterii economice sunt următoarele:

1.Majorarea TVA standard la 21%. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% (intrată în vigoare anul trecut) a scumpit direct bunurile și serviciile, descurajând consumul gospodăriilor

2.Creșterea impozitului pe dividende la 16%. Majorarea masivă de la 10% la 16%, aplicată de la 1 ianuarie 2026, a determinat firmele să își decapitalizeze parțial rezervele la sfârșitul anului trecut, reducând investițiile private din acest an

3.Impredictibilitatea regimului microîntreprinderilor. Restricțiile dure introduse succesiv au forțat mii de mici afaceri să treacă la impozit pe profit sau să se închidă, afectând dinamica sectorului IMM

4.Scăderea facilităților salariale. Reducerea sumei neimpozitabile din salariul minim (de la 300 lei la 200 lei) a crescut costurile cu forța de muncă pentru angajatori.

Efectele concrete negative ale măsurilor luate de guvernul Bolojan au fost:

Ajustările fiscale au temperat creșterea produsului intern brut, afectând dinamica economică generală.

Taxarea mai dură a capitalului și a consumului a extras lichiditate din piață

În timp ce investițiile publice (fonduri europene/PNRR) susțin doar parțial economia (fiind întârzieri masive la toate programele de finanțare), consumul privat, istoric cel mai mare motor al PIB-ului României, a rămas complet blocat

Majorarea taxelor, a TVA-ului și a accizelor (inclusiv pentru carburanți, tutun și alcool) a alimentat inflația, scumpind coșul zilnic și utilitățile.

Pachetul de măsuri prociclice (creșteri de taxe pe fondul unei economii fragile) a pus o presiune suplimentară pe mediul de afaceri privat, limitând investițiile și generând riscuri de insolvență pentru IMM-uri (de altfel, prin comparație cu luna iulie 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere masivă în iulie 2026, fiind mai mare cu aproximativ 26%).

În acest context, pentru a combate declinul economic accentuat în care a fost adusă România prin măsurile haotice ale guvernului Bolojan, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1. Majorarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM) la 250.000 de euro și corectarea modului de taxare pentru contractele de muncă part-time

2. Implementarea taxării inverse pentru sectoare vulnerabile la fraudă fiscală, în scopul recuperării veniturilor la bugetul de stat

3. Susținerea companiilor românești și oprirea înstrăinării sau privatizării activelor strategice și a resurselor naturale ale României

4. Adoptarea unui nou Cod fiscal predictibil, menținut nemodificat pe o perioadă de cel puțin 5 ani

5. Reechilibrare structurală între tăierea cheltuielilor statului și atragerea de noi venituri prin combaterea fraudelor

6. Limitarea numărului de ministere, agenții și autorități de stat, precum și reducerea numărului de parlamentari

7. Creșterea rapidă a procentului de absorbție a fondurilor europene, prin simplificarea birocrației pentru accesarea banilor, prin deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (fiind sesiuni de apeluri de proiecte amânate și de peste doi ani), prin digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție', a declarat Victor Cațavei.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor