O PERSONALITATE PE ZI: Actriţa Carmen Stănescu
Actriţa Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în Bucureşti. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu, potrivit site-ului Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.
În adolescenţă, a practicat mai multe sporturi, între care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională.
A debutat în teatru în 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa ''Fraţii Karamazov'', după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul ''Constantin Nottara'' (examen condus de profesoara Marioara Voiculescu), potrivit www.tnb.ro.
Tot în anul 1945 a început să joace şi pe scena Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti. Aici a interpretat, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri, dintre care amintim: Ileana Cosânzeana, în ''Înşir'te mărgărite" de Victor Eftimiu (regia Ion Iliescu, 1945); Gina, în ''Mitică Popescu" (autor şi regie Camil Petrescu, 1945); Agafia Tihonovna, în ''Căsătoria" de N.V. Gogol (regia Victor Bumbeşti, 1948); Miţa Baston, în ''D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (regia Sică Alexandrescu, 1951); Dona Angela, în ''Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); Ana, în ''Omul cu mârţoaga" de George Ciprian (regia Alexandru Finţi, 1956); Dona Uracca, în ''Cidul" de Pierre Corneille (regia Mihai Berechet, 1959); Felice, în ''Bădăranii" de Carlo Goldoni (1959); Zoe, în ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1962); Toinette, în ''Bolnavul închipuit" de J.B.P. Moliere (regia Sică Alexandrescu, 1962); Tofana, în ''Patima rosie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965); Dorina, în ''Tartuffe" de J.B.P. Moliere (regia Ion Finteşteanu, 1967); Nina, în ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969); Prinţesa Kosmonopolis, în ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972); Doamna Clandon, în ''Nu se ştie niciodată" de G.B. Shaw (regia Constantin Russu, 1985); Amanda, în ''Menajeria de sticlă" de T. Williams (regia Mihai Manolescu, 1992); Yvonne de Bray, în ''Părinţii teribili" de Jean Cocteau (regia Andreea Vulpe, 1993); Mătuşa Augusta, în ''Călătorii cu mătuşa mea" de Graham Greene (regia Petre Bokor, 1998); Atueva, în ''Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin (regia Felix Alexa, 2000); Alienor de Aquitania, în ''Leul în iarnă" de James Goldman (regia Petre Bokor, 2001); Ardele, în ''Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan, 2004).
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
La Teatrul Constantin Nottara, a mai jucat în piesa ''Bună seara, domnule Wilde" după Oscar Wilde (regia Alexandru Bocăneţ, 1971), iar la Teatrul Municipal - în piesa ''Iubire pentru iubire" de William Congreve (regia Emil Mandric, 1970).
De-a lungul carierei sale a jucat alături de alţi mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii.
Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: "Doi vecini" după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); ''Telegrame'' după I.L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); ''Bădăranii" după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); ''Runda 6" (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); ''Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969); ''Fraţii Jderi" (regia Mircea Drăgan, 1974); ''Muşchetarul român" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975); ''Premiera" după Aurel Baranga (regia Mihai Constantinescu, 1976); ''Povestea dragostei" (regia Ion Popescu Gopo, 1976); ''Războiul de Independenţă", serial tv (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori, precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Jean Constantin şi alţii.
La 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul ''Destăinuiri'', apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că ''destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate'', iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre Carmen Stănescu că ''este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat''.
I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive: titlul de ''Maestră a sportului'' (1952), titlul de ''Artistă emerită'' (1964), Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios" în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii ''Femeile de succes ale anului 2004", potrivit site-ului www.tnb.ro.
Actriţa Carmen Stănescu a murit în noaptea de 11 spre 12 aprilie 2018. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









