DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iulie 1975 (partea I)
La începutul lunii iulie 1975, zile la rând a plouat fără întrerupere în majoritatea judeţelor ţării noastre, cele mai afectate zone fiind centrul şi sudul României, dar şi cele din est, unde apele râurilor au ieşit din matcă şi au produs inundaţii catastrofale. Dunărea a reprezentat un pericol pentru toate judeţele riverane timp de două săptămâni.
Inundaţiile s-au produs chiar în perioada în care majoritatea unităţilor agricole din ţară aveau în atenţie recoltarea cerealelor păioase, în special a grâului. Pentru a nu se pierde recolta, s-a recurs la combine pe şenile, chiar la recoltarea manuală, cu secera, şi uscarea ulterioară a boabelor de grâu - cu precădere în judeţele din Bărăgan şi în alte zone de câmpie ale ţării.
Ziarul "Romania liberă" din 4 iulie 1975 scria că în judeţul Sibiu se sapă şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor, s-au instalat motopompe "care lucrează ziua şi noaptea", iar în câmpia Banatului se iau măsuri de primă urgenţă pentru salvarea recoltei, pentru "evacuarea apei de pe semănături şi culturile prăşitoare".

Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.
Foto: (c) CORNEL MOCANU /Arhiva istorică AGERPRES

Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Ploile căzute în cantităţi deosebit de mari au provocat creşterea debitelor, peste valorile de inundaţie, pe râurile Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Buzău, Târnave, Arieş, Mureş, Olt. Tot ziarul "România liberă" din 4 iulie anunţa că au fost inundate oraşele Sighişoara, Târgu Mureş, dar şi că "ostaşi şi membri ai gărzilor patriotice au muncit toată noaptea pentru a preîntâmpina ruperea unui mal al Oltului, ceea ce ar fi dus la inundarea hidrocentralei Govora". Deja erau avariate reţele de medie tensiune în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Argeş, Olt, Vâlcea, Braşov, Mureş, Harghita, Ilfov, Teleorman, Sibiu, Alba, Cluj.

Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
În 4 iulie, "Buletinul Oficial" nr. 69 a publicat Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit "stare de necesitate pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora", emis de Consiliul de Stat (de la acea vreme). În decret se preciza că în toate judeţele şi localităţile, autorităţile locale trebuie să ia măsuri "în vederea prevenirii revărsării apelor, apărării avutului obştesc şi personal, împotriva pagubelor pricinuite de inundaţii", că "trebuie să fie în permanenţă la post şi să acţioneze în modul cel mai operativ pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin prin lege, în asemenea situaţii", iar "unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice (...) să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi". Acelaşi decret sublinia: "În întreaga agricultură se vor lua măsuri imediate pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor şi salvarea recoltei. De îndată ce se vor crea condiţii favorabile se va trece cu toate forţele la strânsul recoltei, fiind obligatorie participarea tuturor locuitorilor de la sate, indiferent de domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea", potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
"Ministerul Sănătăţii a iniţiat o serie de acţiuni de urgenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau apariţiei de epidemii în zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Astfel, în judeţele afectate, la spitale şi staţiile de salvare, au fost dublate gărzile şi echipele de intervenţie, s-a asigurat sporirea stocurilor şi concentrarea unor rezerve suplimentare de medicamente, materiale dezinfectante şi insecticide", anunţa o ştire AGERPRES din 4 iulie.
Ziarul "Scânteia" din 4 iulie informa că "toate râurile din judeţul Braşov au crescut, revărsându-se peste maluri şi inundând suprafeţe de teren, localităţi, căi de comunicaţie" şi că "spre aceste zone au fost îndreptate forţe speciale, inclusiv forţe ale armatei, echipate cu vehicule-amfibii, cu care se asigură evacuarea oamenilor şi a animalelor, aprovizionarea cu apă şi alimente a localităţilor afectate de inundaţii".

Ajutoare încărcate în avion în vederea paraşutării lor în zonele afectate de inundaţii, la Braşov, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în zona I.A.S. Rupea din judeţul Braşov, 9 iulie 1975.
Foto: (c) ION DUMITRU / Arhiva istorică AGERPRES
Începând cu noaptea de 5-6 iulie, apele Dunării au devenit ameninţătoare pentru localităţile aflate pe malul fluviului. Ziarul "România liberă" din 7 iulie scria: "Întreprinderile din Giurgiu au luat o serie de măsuri pentru prevenirea revărsărilor apelor Dunării. La întreprinderea de poduri de beton se lucrează la consolidarea unui dig, precum şi la ridicarea materialelor la cote neinundabile". Acelaşi ziar anunţa, în 9 iulie, că Dunărea, la Călăraşi, se afla peste cota de atenţie - "pentru apărarea portului fluvial şi a altor unităţi industriale aflate în apropierea Borcei a fost executat un dig (...) care a înălţat malul peste cota de inundare", iar la Brăila "se lucrează intens la ridicarea unor diguri de pământ în trei zone care prezintă pericol de inundare".

Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES

Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Cotidianul "Scânteia" din 9 iulie informa că "la Olteniţa se lucrează zi şi noapte pentru consolidarea digurilor de la Dunăre, pentru protejarea oraşului, a şantierului naval şi a culturilor din zona inundabilă". Acelaşi ziar scria, în 10 iulie, că "în judeţele Mehedinţi, Dolj, Galaţi şi Tulcea se munceşte zi şi noapte pentru protejarea localităţilor, continuitatea producţiei şi strângerea recoltei din zonele inundabile".
În 12 iulie, "România liberă" anunţa că la Hârşova "întregul cheu e sub apă", dar "aceasta n-a putut pătrunde în oraş; la Galaţi se lucra continuu la consolidarea digului, iar la Tulcea, "digurile de apărare continuă să fie supravegheate cu mare atenţie".
În 14 iulie, debitele apelor Dunării erau în creştere la intrarea în ţară şi cotele de atenţie erau depăşite la Drobeta-Turnu Severin, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Brăila. O zi mai târziu, copii din localităţile Deltei erau evacuaţi spre zone fără risc.
Dunărea a depăşit cota de inundaţie la Corabia şi la Turnu Măgurele, anunţa ziarul "România liberă" în 17 iulie.

Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la Nădlac, judeţul Arad, 11 iulie 1975.
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
Spre sfârşitul lunii, apele râurilor au început să se retragă, dar unele zone ale ţării au mai fost sub pericol de inundaţii. La Brăila, în 23 iulie, apele Dunării au avut un nivel crescut şi se aştepta o altă creştere, întreaga atenţie a autorităţilor fiind îndreptată spre Insula Mare a Brăilei, scria ziarul "Scânteia". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru Tabacu, Virgil Lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi "Scânteia" (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad, Emil Vasilescu, Sabin Ionescu, Mihai Iordănescu, Dan Plăeşu).
*Explicaţie foto din deschidere: Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









