Piaţa Universităţii, unul dintre punctele-reper ale Bucureştilor, este locul unde se intersectează Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bulevardul I.C. Brătianu, Bulevardul Regele Carol I şi Bulevardul Regina Elisabeta.

Palatul Universităţii, statuile situate vizavi de acesta, clădirea Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'', Hotelul Intercontinental, Palatul Suţu - Muzeul Municipiului Bucureşti sunt emblematice pentru Piaţa Universităţii.

''Amenajarea de pieţe - în afara celor de alimente şi a oboarelor - începe la jumătatea secolului al XIX-lea, după incendiul din 1847. (..) Statui încep să împodobească aceste spaţii libere, începutul făcându-se cu Piaţa Universităţii, unde, după statuia lui Mihai Viteazul, se înalţă altele două: statuile lui Gheorghe Lazăr şi Ion Heliade-Rădulescu, iar mai târziu aceea  a lui Spiru Haret'', arată istoricul Constantin C. Giurescu în cartea sa ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966).

Spre sfârşitul domniilor fanariote, în timpul lui Ioan-Vodă Caragea (1812-1818) istoria Bucureştilor cunoaşte întemeierea noii şcoli ''româneşti'', cu trei dascăli (''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''). La 24 martie 1818, Gheorghe Lazăr este numit ''dascăl'' (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la Şcoala Domnească de la Sf. Sava, unde inaugurează cursurile de limba română'', potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). ''Noua şcoală avea drept sediu câteva chilii ale mănăstirii Sf. Sava, în faţa Universităţii de zi, unde este statuia lui Mihai Viteazul; tot aici funcţionase şi vechea Academie, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ipsilanti'', potrivit volumului ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' de Constantin C. Giurescu.

Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1956/AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Piaţa Universităţii din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Universitatea din Bucureşti a luat fiinţă la 4/16 iulie 1864, printr-un decret dat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Palatul în stil neoclasic al Universităţii, început în 1857 şi inaugurat la 14/26 decembrie 1869, a fost realizat de arhitectul Alexandru Orăscu, precizează cartea lui Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Carol Storck. În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse, se menţionează în lucrarea ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu (Editura ''Sport-Turism'', Bucureşti, 1978).

Renumite sunt şi cele patru statui - ale lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Ion Heliade-Rădulescu şi Spiru Haret - amplasate vizavi de clădirea Universităţii. La 15 august 1848, locotenenţa domnească dădea un decret prin care hotăra ridicarea în Bucureşti, în preajma Şcolii de la Sf. Sava, a statuii lui Gheorghe Lazăr - un proiect ce se va realiza mult mai târziu, arată istoricul Dan Berindei în cartea sa ''Oraşul Bucureşti. Reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti'' (Bucureşti, 1963). Statuia lui Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului Ion Georgescu, a fost inaugurată în 1886 (Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''). La 8/20 noiembrie 1874, a fost dezvelită statuia lui Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Carrier-Belleuse. În cartea sa ''Bucureştii de altădată'', vol. I, de Constantin Bacalbaşa (Editura Eminescu, Bucureşti, 1987), apărută în perioada interbelică,  se arată că domnitorul Carol I a hotărât locul actual din faţa clădirii Universităţii al statuii lui Mihai Viteazul.

Poza 1 - Universitatea din Bucureşti (placă fotografică), 1954/AGERPRES

Poza 2 - În imagine Universitatea din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Înainte de 1989, vis-a-vis de Universitate, în clădirile de lângă Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, se aflau, între altele, sediul Ministerului Comerţului Exterior şi al Cooperării Economice Internaţionale şi diverse magazine, se menţionează în ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu. Tot acolo se afla şi sediul Întreprinderii de Transporturi Aeriene Române -TAROM, aminteşte Constantin C. Giurescu în ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''.

''Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 şi 1835'', se arată pe site-ul https://muzeulbucurestiului.ro/palatul-sutu.html. În cartea sa ''Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă'' (Editura Compania, Bucureşti, 2003), istoricul Adrian Majuru remarcă faptul că odată cu ridicarea Palatului Suţu, vechea mahala a Colţei se transformă într-un spaţiu rezidenţial.

Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1956/AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Piaţa Universităţii din Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La 20 decembrie 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu trei săli de spectacol: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier. Proiectul iniţial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu, indică site-ul Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, https://www.tnb.ro/. Mai recent, între 2011-2015, la clădirea TNB au avut loc lucrări de renovare şi reabilitare.

Hotelul Intercontinental, din Bulevardul Nicolae Bălcescu, a fost inaugurat în mai 1971, fiind la acea dată cea mai înaltă clădire din România, precum şi singurul hotel de cinci stele din România, care opera la standarde internaţionale. ''Cu cele 23 de nivele ale sale hotelul este cea mai înaltă clădire (peste 80 metri) din Bucureşti'', se arăta în lucrarea ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu. Hotelul Intercontinental a fost realizat după planurile unui colectiv de arhitecţi alcătuit din D. Hariton, Gh. Nadrag, I. Moscu şi R. Belea.

Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1957/AGERPRES

Poza 2 - În imagine Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În octombrie 2019, în rondul din Piaţa Universităţii a fost amplasată o statuie dedicată lui Ion C. Brătianu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)