ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Senatul şi Adunarea Deputaţilor şi-au ales structurile de conducere
În zilele de 18 şi 19 iunie 1990, Senatul şi Camera Deputaţilor (Adunarea Deputaţilor), rezultate în urma primelor alegeri postcomuniste din 20 mai 2020, şi-au ales structurile de conducere. Alexandru Bârlădeanu (FSN) a fost ales preşedinte al Senatului, iar Dan Marţian (FSN) preşedinte al Adunării Deputaţilor. În acelaşi interval, au fost aleşi şi vicepreşedinţii celor două camere şi s-au constituit grupurile parlamentare ale FSN, UDMR şi PNL, conform cronologiei "România. Date şi fapte. 1989-2009", editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010).
Durata mandatului acestui prim parlament a fost de doi ani, între 1990-1992. În şedinţă comună, Parlamentul s-a constituit, de drept, în adunare constituantă, şi a avut ca sarcină şi elaborarea Constituţiei. Astfel, până la intrarea în vigoare a noii legi fundamentale, Parlamentul şi-a desfăşurat activitatea, în paralel, şi ca adunare legiuitoare, şi ca adunare constituantă.
La 9 iunie 1990, Senatul şi Adunarea Deputaţilor s-au întrunit în primele şedinţe de lucru, în vederea constituirii comisiilor de validare a mandatelor obţinute în urma alegerilor din 20 mai. Era reluată, astfel, după 42 de ani, activitatea legislativă democratică, bazată pe rezultatul unor alegeri libere, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În şedinţele separate ale Senatului şi Adunării Deputaţilor din 18 iunie, conduse de preşedinţii de vârstă, Cezar Buda (PNL), respectiv Rene-Radu Policrat (PNL), au fost validate mandatele parlamentarilor iar Parlamentul în ansamblu a fost declarat legal constituit, conform buletinelor de ştiri interne ale Rompres din acele zile.
Structurile de conducere ale celor două camere s-au ales în baza Hotărârii nr.1 din 9 iunie 1990 pentru aprobarea Normelor preliminare privind activitatea Adunării Deputaţilor şi în baza Regulamentului provizoriu privind activitatea Senatului din 9 iunie 1990.
În cele două regulamente provizorii se arată că, până la alegerea Biroului permanent, lucrările Adunării Deputaţilor şi ale Senatului sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr.92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României, de cel mai în vârstă deputat, respectiv senator, asistat de 4 secretari, stabiliţi din rândul celor mai tineri deputaţi/senatori. Adunarea Deputaţilor şi Senatului se consideră legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi senatori.
În vederea formării organelor de lucru şi desfăşurării activităţii camerelor, parlamentarii se constituie în grupuri, în funcţie de rezultatul alegerilor. Grupurile parlamentare astfel constituite îşi aleg preşedintele şi vicepreşedinţii, precum şi biroul permanent al acestora. Preşedinţii camerelor sunt şi preşedinţii birourilor permanente. Birourile permanente se constituie cu respectarea, pe cât posibil, a configuraţiei politice a camerelor, aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare, se mai arată în cele două regulamente provizorii ale camerelor.
Preşedinţii celor două camere, sunt aleşi, potrivit regulamentelor provizorii, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puţin jumătate plus unu din voturile tuturor deputaţilor.
Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin în cadrul căruia va fi declarat preşedinte candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate, se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa candidaţii aflaţi în balotaj. Odată cu alegerea preşedinţilor celor două camere, activitatea preşedintelui de vârstă încetează, se mai arată în regulamentele provizorii ale camerelor.
Alegerea conducerii Senatului
La 18 iunie 1990, la Senat s-au constituit trei grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale (79 membri), Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (14 membri), Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (11 membri) şi doi senatori neafiliaţi.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/ Arhiva istorică AGERPRES
În aceeaşi zi, din partea grupului senatorial al FSN, a fost propus academicianul Alexandru Bârlădeanu, în timp ce grupurile parlamentare ale PNL şi UDMR au anunţat că nu vin cu nicio propunere pentru preşedinţia Senatului. Astfel, în aceeaşi zi, propunerea FSN a fost votată cu 104 voturi pentru şi 7 contra (din totalul de 111), Alexandru Bârlădeanu fiind declarat preşedinte al primului Senat de după căderea regimului comunist în România, conform Buletinelor de ştiri Rompres din 1990.
Tot în 18 iunie au fost aleşi şi cei patru vicepreşedinţi ai Senatului: Oliviu Gherman (FSN), Vasile Moiş (FSN), Radu Câmpeanu (PNL), Karoly Kyrali (UDMR). Secretari ai Senatului au fost aleşi Paul Jerbaş (FSN), Dan Iosif, (FSN) Petru Jurcan (PNL), Verestoy Attila (UDMR), iar chestori ai acestei camere Doru Ioan Tărăcilă (FSN) şi Constantin Sava (FSN), conform Buletinelor de ştiri Rompres şi site-ului cdep.ro.
Alegerea conducerii Adunării Deputaţilor
La Adunarea Deputaţilor, grupurile parlamentare constituite la 18 iunie au fost următoarele: Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale (245 membri), Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (29 membri), Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (29 membri), Grupul parlamentar ecologist şi social-democrat (22 membri), Grupul parlamentar democrat-agrar şi social-democrat (17 membri), Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc - creştin şi democrat (13 membri), Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale a Românilor (12 membri), Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (12 membri), un singur deputat neafiliat, potrivit http://www.cdep.ro/.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
La data de 18 iunie 1990, grupurile parlamentare constituite au venit cu propuneri pentru funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor: Dan Marţian (FSN), Adrian Severin (FSN), Dan Amedeo Lăzărescu (PNL). Majoritatea necesară a fost întrunită de reprezentantul FSN, Dan Marţian, acesta devenind preşedinte al Camerei Deputaţilor.
O zi mai târziu, la 19 iunie, în funcţiile de vicepreşedinţi ai Adunării Deputaţilor au fost aleşi: Marian Enache (FSN), Ionel Roman (FSN), Mircea Ionescu-Quintus (PNL), Victor Cevdarie (grupul ecologist şi social-democrat). Poziţiile de chestor au revenit lui Emil Stoica (FSN) şi Paul Ciobanu (grupul parlamentar de uniune naţională), potrivit Buletinelor de ştiri Rompres. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Explicație foto deschidere: Preşedintele Adunării Deputaţilor, Dan Marţian (stg.), şi preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu (dr.), la depunerea jurământului de către preşedintele României, Ion Iliescu (ctr.); 20 iunie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d