logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

FRAGMENT DE ISTORIE: 155 de la apariţia revistei ''Familia''

Image

La data de 5 iunie 1865, a apărut, la Pesta, primul număr al prestigioasei reviste culturale şi literare "Familia".

Redactor, proprietar şi editor a fost publicistul, scriitorul şi, începând cu 1891, academicianul Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor - d. 8 septembrie 1907, Oradea).

Odată cu dispariţia "Foii pentru minte, inimă şi literatură" a lui George Bariţiu, publicaţia "Familia" a devenit "cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ajungând, în scurt timp, o tribună a întregii literaturi româneşti, o emblemă a identităţii culturale naţionale", potrivit revistafamilia.ro.

Iniţial, revista nu a avut o frecvenţă fixă de apariţie. În primul an, până la 25 iunie 1866, revista a văzut lumina tiparului de trei ori pe lună, pentru ca în anul următor, mai exact până la 31 iulie 1867, să devină săptămânală. Din decembrie 1868 a fost, din nou, publicaţie săptămânală, iar între 1 ianuarie 1878 şi 27 septembrie 1881 a fost tipărită de două ori pe săptămână. Ulterior, revista a rămas una săptămânală, potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004).

Ultimul număr editat la Pesta a fost cel din data de 20 aprilie 1880. Începând cu numărul din 27 aprilie 1880, revista a fost editată la Oradea, acolo unde s-a stabilit Iosif Vulcan.

Programul revistei "Familia" a fost anunţat de Iosif Vulcan din aprilie 1865, atunci când a depus, la Prefectura Poliţiei din Pesta, cererea pentru editarea unei publicaţii periodice. Astfel, rolul acesteia era să contribuie la răspândirea unor cunoştinţe generale, cu accent pus pe arte şi literatură. Se dorea tipărirea de texte în premieră, de traduceri, biografii, lingvistică şi estetică, scrise într-un mod accesibil publicului larg. Cel puţin formal, politica era exclusă.

Primul număr a purtat pe frontispiciu subtitlul "Foaie enciclopedică şi beletristică cu ilustraţiuni".

Prima serie a revistei constituie un unicat în analele publicisticii româneşti, datorită longevităţii sale de patru decenii.

Revista "Familia" a rămas în istoria culturii noastre şi datorită faptului că în paginile numărului şase, din 25 februarie/9 martie 1866, a debutat nimeni altul decât Mihai Eminescu. Mai exact, în februarie 1866, Iosif Vulcan a primit de la Cernăuţi o scrisoare însoţită de mai multe poezii, semnate Mihail Eminovici. Vulcan a ales poezia "De-aş avea", pe care a publicat-o însoţită de nota "Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut", se arată pe site-ul revistafamilia.ro.

De-a lungul timpului, "Familia" va publica numeroase creaţii poetice ale lui Mihai Eminescu: "O călătorie în zori", "La Heliade", "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", "Junii corupţi", "Amorul unei marmure", "Pe lângă plopii fără soţ" etc. După moartea marelui poet, întregul număr din 7 iulie 1889 i-a fost dedicat.

Tot în "Familia" a debutat şi George Coşbuc sub pseudonimul "Boşcu", în 1884, cu traducerea poeziei "Aş vrea să fiu..." a poetului maghiar Petofi Sandor.

Alături de Iosif Vulcan, la rubricile de cultură generală au colaborat, de-a lungul timpului, intelectuali din toate provinciile româneşti, precum: V. Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, G. Bariţiu, Timotei Cipariu, Al. Roman, Aron Densuşianu, Al. Vlahuţă, B. P. Hasdeu, N. Iorga, Iosif Blaga etc.

"Acelaşi efort de reunire a colaboratorilor s-a manifestat în toate privinţele: folclor, beletristică, istorie şi critică literară. În acest fel, urmând tradiţiei de la 'Gazeta de Transilvania', F. a militat pentru crearea condiţiilor necesare realizării unei unităţi spirituale a românilor. Revista a publicat literatură populară culeasă nu numai din zonele Transilvaniei, dar şi din Banat, Bucovina, Moldova şi Muntenia", arată Remus Zăstroiu în "Dicţionarul general al literaturii române".

Revista condusă de Iosif Vulcan a fost printre primele publicaţii care a acordat o atenţie deosebită problemelor femeii şi care a avut în permanenţă un număr mare de colaboratoare. Printre acestea: Sofia Vlad-Rădulescu, Matilda Cugler-Poni, Constanţa Dunca-Schiau etc.

Nu au lipsit nici traduceri din marii autori ai literaturii universale, de la Horaţiu şi Ovidiu, până la Dante, Goethe, Gogol, Tolstoi, Byron, Poe, Ibsen, Arany Janos etc.

De-a lungul a jumătate de veac, revista "Familia" a ilustrat lupta românilor transilvăneni pentru realizarea idealurilor naţionale. "Revista a devenit astfel, aşa cum scria Iosif Vulcan în 'Încheierea' din ultimul număr apărut în 1906, 'o oglindă fidelă a evoluţiei noastre intelectuale'", conform "Dicţionarului general al literaturii române".

Revista a cunoscut cinci serii. Dacă prima, din 1865 până în 1906 s-a aflat sub conducerea lui Iosif Vulcan, următoarele trei (1926-1929, 1934-1940 şi 1941-1944) au fost coordonate de M. G. Samarineanu.

Seria a V-a a pornit în 1965, fiind prilejuită de împlinirea a o sută de ani de la apariţia primului număr. În acelaşi an, a fost inaugurat în centrul oraşului Oradea Muzeul memorial "Iosif Vulcan".

În prezent, revista "Familia" este instituţie a Consiliului Judeţean Bihor şi apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, conform revistafamilia.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)

 

Sursa foto: Revistadecultura Familia / Facebook

 

 

Afisari: 167

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 17-08-2026 09:00

AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică

Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al

Documentare 17-08-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august

Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.

Documentare 17-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august

Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 16-08-2026 09:00

16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor

La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt

Documentare 16-08-2026 08:00

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N

Documentare 16-08-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august

Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat

Documentare 16-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august

Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 15-08-2026 10:00

15 august - Ziua Marinei Române

La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci

Documentare 15-08-2026 09:00

15 august - Ziua Maramureșului

La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității

Documentare 15-08-2026 08:00

SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn

Documentare 15-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august

Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă

Documentare 15-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august

Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 14-08-2026 16:26

Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026

Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev

Documentare 14-08-2026 12:50

Săptămâna europeană 10-14 august 2026

Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân

Documentare 14-08-2026 12:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d