ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Mineriada din 13-15 iunie
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă sub numele de "Mineriada din 13-15 iunie 1990" şi se referă la reprimarea, de către forţele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piaţa Universităţii din acea perioadă. Manifestaţiile din Piaţă, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu şi începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piaţa Universităţii.
La manifestaţiile din Piaţă, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari, dar şi personalităţi culturale şi publice, revendicările demonstranţilor fiind grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive, se arată în volumul "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
În intervalul cuprins între 22 aprilie şi 13 iunie, la manifestaţiile din Piaţa Universităţii, cunoscute sub numele de Fenomenul Piaţa Universităţii, s-au strigat lozinci anticomuniste şi anti-guvernamentale precum: "Libertate", "Timişoara", "Jos Iliescu", "Jos comunismul", "Iliescu nu dezbina ţara", "Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara", "Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara", "16-22, cine-a tras în noi", "Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea", "Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni", "Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", "Cine-a tras în noi, 16-22", "Cine-a tras în noi, după 22" etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc din 2010, publicat pe site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie; 13 iunie 1990
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La 27 mai 1990, o parte dintre organizaţiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor) s-au retras din Piaţă, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflaţi în greva foamei (Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Mişcarea Independentă, Asociaţia "16-21" Decembrie), conform volumului "Istoria României în date".
În dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii, împrăştiindu-i pe manifestanţi şi făcând arestări. Poliţiştilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autorităţile statului. Manifestanţii, în mare parte studenţi, au ridicat baricade, reuşind să spargă barajele forţelor de ordine şi să ocupe Televiziunea, instituţie acuzată de deformarea gravă a adevărului şi de dezinformare, notează cronologia "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie 1990; 13 iunie 1990
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Zilele ce au urmat - 14 şi 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare şi reviste independente (ex: "România Liberă", "Dreptatea", "Baricada") şi a unor partide politice de opoziţie (PNL, PNŢCD). De asemenea, forţele de ordine au recurs la arestări, în timp ce opinia publică internaţională şi lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la Bucureşti să pună capăt represiunii din Piaţă. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală, conform volumului "Istoria României în date", coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apărării Naţionale a cerut desfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), invocând faptul că a făcut jocul unor forţe politice care urmăresc destabilizarea vieţii social-politice, mai scrie sursa citată.
Şedinţa de guvern din 16 iunie 1990, în care a fost examinată derularea evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui comunicat de presă în care se vorbeşte despre "scenariul destabilizării de stat", o situaţie limită în care preşedintele ales şi guvernul au cerut intervenţia armată şi sprijinul populaţiei.
Evenimentele din 13-15 iunie au fost dezbătute şi în Parlamentul României, în aceeaşi zi înfiinţându-se o comisie parlamentară de anchetă, se arată în volumul "România. Date şi fapte. 1989-2009" al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (2010).

Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie 1990; zona Televiziunii Române; 13 iunie 1990
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES
La 18 iunie 1990 s-a înfiinţat Comisia parlamentară de anchetă instituită în vederea cercetării evenimentelor petrecute în zilele de 13-15 iunie 1990. Lucrările Comisiei s-au finalizat în ianuarie 1991 şi s-au concretizat în documentul intitulat "Raportul Opoziţiei anticomuniste din comisia parlamentară de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (raport finalizat la 15 ianuarie 1991). Opinie separată", informează site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.
În septembrie 2010, Asociaţia "21 Decembrie 1989", în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (ICCMER), au publicat "Raportul-Rechizitoriu despre Fratricidul din 13-15 iunie 1990", în baza documentelor din Dosarul Mineriadei, scrie site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.
Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetările în dosarul "Mineriadei din 13-15 iunie 1990" şi au dispus trimiterea în instanţă a cauzei. Procurorii militari susţin, în rechizitoriu, că, "în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării", se mai arată în Rechizitoriu, conform https://www.mpublic.ro/.

Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie 1990; zona Piaţa Universităţii
Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU /Arhiva istorică AGERPRES
Astfel, la 13 iunie 2017, au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare; Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, conform site-ului Ministerului Public, https://www.mpublic.ro/.
Conform Rechizitoriului din iunie 2017, în zilele de 13-15 iunie, au murit, prin împuşcare, patru persoane, în timp ce alte 1.388 au fost rănite, mai informează sursa citată.
În mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refăcută, identificând nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi a dispus restituirea dosarului la Parchet. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, redactori Arhivă Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Mineriada din 13-15 iunie 1990; 13 iunie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea scriitorului Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2 iulie)
Elie Wiesel este una dintre cele mai importante conștiințe morale ale secolului XX, un supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, activist pentru drepturile omului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Viața și opera sa reprezintă un testament viu împotriva uitării, indiferenței și a oricărei forme de ură. Cea mai cunoscută carte a sa este 'Noap
2 iulie - Ziua internațională a ziaristului sportiv
La 2 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a ziaristului sportiv, instituită de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) pentru recunoașterea rolului pe care jurnaliștii sportivi îl joacă în societatea contemporană, arată www.aipsmedia.com. Data de 2 iulie marchează aniversarea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 iulie
Ortodoxe Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sf. Voievod Ștefan cel Mare; Sf. Ier. Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului; Sf Ier. Ioan Maximovici Greco-catolice Așezarea veșmântului Maicii Domnului în Vlaherne Romano-catolice Sf. B
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 iulie
Este a 183-a zi a anului 2026. Au mai rămas 182 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 22 h 51 m și apune la 07 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. În perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. În 1999, a fost numit '
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. În data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul d
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antiper
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuvântul ''quintus'' (al cincilea), fiin
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimi
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. În trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale
1 iulie - Ziua internațională a muzicii reggae
Ziua internațională a muzicii reggae este o celebrare globală a muzicii reggae și a culturii jamaicane, marcată în fiecare an pe 1 iulie. A fost lansată în 1994, la Kingston, Jamaica, de antreprenoarea media Andrea Davis și a devenit un eveniment mondial care unește fanii reggae, artiștii, DJ-ii, posturile de radio și organizațiile culturale, arată pagina evenime













