Ziua limbii şi teatrului idiş
Ziua limbii şi teatrului idiş se sărbătoreşte, anual, la 30 mai.
Această zi aminteşte de aniversarea naşterii, în anul 1901, a poetului şi prozatorului Iţic Mangher, "unul dintre maeştrii literaturii idiş din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important şi reprezentativ autor de limbă idiş din România", conform prezentării făcute de Silviu Vexler, deputat din partea Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi iniţiator al acestui proiect legislativ, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.
Ziua limbii şi teatrului idiş a fost instituită prin Legea nr. 253/2017, conform căreia, cu acest prilej, pot fi organizate, de către autorităţile publice centrale şi locale şi de instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă şi de persoane fizice şi juridice, programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii şi teatrului idiş. Totodată, autorităţile administraţiei centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 24 octombrie 2017. A doua zi după dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor privind proiectul de lege pentru instituirea acestei zile, respectiv la 28 noiembrie 2017, actriţa Maia Morgenstern, directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, a interpretat, în clădirea Palatului Parlamentului, spectacolul "O lecţie de bune maniere", fiind pentru prima dată când un astfel de eveniment este organizat în acest loc. Spectacolul s-a jucat la solicitarea deputatului Silviu Vexler, pentru a marca împlinirea a 141 de ani de teatru în limba idiş, la eveniment participând mai mulţi deputaţi ai Grupului minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, din Camera Deputaţilor, alături de preşedinţii Comisiilor de cultură din Camera Deputaţilor şi Senat, Gigel Ştirbu şi Radu Preda. Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la 29 noiembrie 2017, iar la 13 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile, Legea nr. 253/2017 fiind publicată în Monitorul Oficial la 15 decembrie 2017.
"Presa de limbă idiş şi-a făcut apariţia în Principatele Române mult mai devreme decât în alte părţi ale diasporei europene şi a avut o istorie bogată şi longevivă. În anul 1855, la Iaşi, apare 'Korot Haitim' (Cronica Timpului), primul ziar în limba idiş din lume şi cea mai veche publicaţie evreiască din România. (...) În anul 1876 are loc un eveniment important pentru cultura idiş din România, dar şi pe plan mondial: întemeierea primului teatru profesionist de limbă idiş, în grădina 'Pomul Verde' din Iaşi, de către artistul, scriitorul, dramaturgul, compozitorul, regizorul, scenograful şi directorul de teatru Avram Goldfaden (1840-1908)", se mai arată în expunerea de motive.
Potrivit iniţiatorului, instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş va avea o contribuţie esenţială la păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională.
"Având în vedere elementele unice din ţara noastră (primul ziar în limba idiş din lume, primul teatru în limba idiş din lume, etc.), instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş va avea un rol deosebit de important în promovarea imaginii României în lume, dezvoltarea turismului şi punerea în valoare a tradiţiilor istorice, prin evenimentele şi manifestările care vor fi organizate pentru celebrarea acestei zile", a susţinut deputatul în expunerea de motive.
Cu ocazia acestei zile, în anul 2018, a avut loc, în zilele de 29 şi 30 mai, la Suceava şi la Rădăuţi, prima ediţie a Festivalului "Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş", eveniment care a cuprins concerte, un spectacol de teatru, proiecţii de filme, lansări de carte şi sesiuni de comunicări ştiinţifice. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Bucovinei, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Consiliul Judeţean Suceava, alături de comunităţile evreilor din Suceava, Rădăuţi, Iaşi, Bucureşti, Oradea, de Prefectura Suceava, Primăriile Suceava şi Rădăuţi, Universitatea "Ştefan cel Mare" şi Fundaţia Caritatea.
În anul 2019, în perioada 29 mai-2 iunie, a avut loc cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Idiş - TES FEST, organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul Evreiesc de Stat, potrivit unui comunicat al Teatrului Evreiesc de Stat transmis AGERPRES. Evenimentul a fost organizat cu ocazia aniversării de 71 ani a Teatrului Evreiesc de Stat, sub această titulatură, şi a 143 de ani de la înfiinţarea primului teatru profesionist de limbă idiş din lume în România, la Iaşi, în anul 1876, de către scriitorul şi artistul Avram Goldfaden. De asemenea, la Suceava, a avut loc, cu acest prilej, cea de-a doua ediţie a Festivalului "Ziua limbii şi a teatrului idiş" (29 mai - 1 iunie), iar la Iaşi s-au desfăşurat evenimente sub genericul ''Zilele Internaţionale ale Culturii Idiş - Avram Goldfaden'' (28-30 mai).
În 2020, în contextul generat de pandemia de coronavirus, prezenta ediţie a Zilei Limbii şi Teatrului Idiş s-a desfăşurat numai online, fiind transmisă pe pagina oficială de Facebook a Festivalului Idiş (facebook.com/FestivalulIdiş2020), a FCER (facebook.com/FederatiaEvreilor) şi a Comunităţii Evreilor din Oradea (facebook.com/ComunitateaEvreilorOradea), transmisiunile putând fi urmărite în zilele de 25 şi 26 mai, se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPRES precum şi pe pagina oficială de facebook a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Specificaţie foto: Spectacolul ”Scripcarul pe acoperiş”, în regia lui Andrei Munteanu, montat în deschiderea celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Idiş - TES FEST; Bucureşti, 29 mai 2019
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









