DOCUMENTAR: 25 de ani de la moartea actorului Ştefan Bănică
Actorul Ştefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, în localitatea Călăraşi, judeţul Dolj, potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
A dovedit înclinaţii artistice încă de copil, iar după ce familia sa s-a mutat la Bucureşti a cântat în Corul de copii Radio şi a participat, tot la radio, la emisiuni dedicate copiilor. A absolvit Liceul ''Dimitrie Cantemir'' din Bucureşti, apoi, în anul 1955, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L.Caragiale'' din Bucureşti, la clasa profesorului Alexandru Finţi, talentul său actoricesc fiind remarcat de Radu Beligan.
Actor complex, unul dintre cei mai renumiţi actori ai comediei româneşti, Ştefan Bănică a interpretat o serie de personaje pe scenele teatrelor bucureştene, în numeroase filme, pe micul ecran sau la teatrul naţional radiofonic.
După absolvire, a debutat la Teatrul din Galaţi, apoi a venit în Bucureşti, unde a jucat la început la Teatrul Giuleşti. A avut roluri memorabile în piese precum ''Băiat bun, dar cu lipsuri'' de Nicuţă Tănase, ''...Escu'' şi ''Titanic Vals'' de Tudor Muşatescu, ''Omul care a văzut moartea'' de Victor Eftimiu ş.a.,potrivit https://www.cinemagia.ro.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Explicaţie foto: Piesa de teatru 'D'ale carnavalului'. În imagine (de la stg. la dr.) actorii: Ştefan Bănică, Octavian Cotescu şi Rodica Tapalagă. (Bucureşti, 30 nov. 1966)
Pe scena Teatrului Bulandra a evoluat alături de mari nume ale scenei româneşti, realizând creaţii actoriceşti de excepţie în "D'ale carnavalului" (Iordache), "O scrisoare pierdută" (Ghiţă Pristanda), "Revizorul", "Furtuna", "Victimele datoriei". Roluri memorabile a făcut, de asemenea, şi pe scena Teatrului de Revistă. Ştefan Bănică a jucat, de asemenea, în piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, între acestea numărându-se ''Anecdota provincială'', ''Bărbierul din Sevilla'', ''Districtul celălalt'', ''Visul unei nopţi de iarnă'' etc.
În cinematografie şi-a făcut debutul în 1965, fiind distribuit în filmul ''Dincolo de barieră" (regia Francisc Munteanu). A mai jucat în filmele: ''Golgota'' (regia Mircea Drăgan, 1966), ''Tunelul'' (regia Francisc Munteanu, 1966), ''Împuşcături pe portativ'' (regia Cezar Grigoriu, 1967), ''Zile de vară'' (regia Ion Niţă, 1967), ''Vin cicliştii'' (regia Aurel Miheleş, 1968), ''Brigada Diverse intră în acţiune'' (regia Mircea Drăgan, 1970), ''Cântecele mării'' (regia Francisc Munteanu, 1971), ''Brigada Diverse în alertă!'' (regia Mircea Drăgan, 1971), ''Proprietarii'' (regia Şerban Creangă, 1973), ''Păcală'' (regia Geo Saizescu, 1974), ''Fair Play'' (regia Alexandru Danciu Satmari, 1977), ''Septembrie'' (regia Timotei Ursu, 1977), ''Cianura şi picătura de ploaie'' (regia Manole Marcus, 1978), ''Singur printre prieteni'' (regia Cornel Todea, 1979), ''Nea Mărin miliardar'' (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Harababura'' (regia Geo Saizescu, 1990), ''Cel mai iubit dintre pământeni'' (regia Şerban Marinescu, 1993), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
Cu o voce, un şarm şi un stil inconfundabil de interpretare, Ştefan Bănică s-a remarcat şi ca un cântăreţ talentat, piesele interpretate de el rămânând celebre. Amintim dintre acestea: ''Îmi acordaţi un dans'', ''Cum am ajuns să te iubesc'', ''Gioconda se mărită'', ''Cine umblă prin vecini'', ''Astă seară mă fac praf'', ''Of, inimioară'', ''Altă dată'', ''Ştiu de mult'', ''Spune-mi mie Bucureşti'' ş.a. De asemenea, ani la rând a format împreună cu actriţa Stela Popescu un cuplu artistic extrem de îndrăgit în spectacole de revistă şi în spectacole de divertisment la televiziune.
Fiul său Ştefan Bănică jr. i-a moştenit talentul şi i-a urmat cariera atât în actorie, cât şi în muzică.
Ştefan Bănică a murit la 26 mai 1995, la Bucureşti.
La 12 noiembrie 2003, în centrul oraşului Călăraşi a fost dezvelit un bust al actorului. De asemenea, la casa în care s-a născut celebrul actor a fost amplasată o placă comemorativă, iar o stradă din Călăraşi îi poartă numele. Tot la Călăraşi s-a organizat Festivalul teatrelor de amatori ''Ştefan Bănică''.
La 28 noiembrie 2016, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Teatrul Odeon, a fost dezvelit aici un bust al actorului Ştefan Bănică, realizat de sculptorul Dragoş Cătălin Munteanu.
La 27 martie 2016 patru mari nume ale teatrului românesc - Dem Rădulescu, Ştefan Bănică, George Constantin şi Dinu Manolache - au fost omagiate postum, pe Aleea Celebrităţilor, de Ziua Mondială a Teatrului, şi au primit stele în Piaţa Timpului din Bucureşti. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Actorul Ştefan Bănică, la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia '93. (27 iul. 1993)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









