ATUNCI ŞI ACUM: Grădina Cişmigiu
Cel mai vechi parc din Bucureşti, situat în centrul oraşului, este Grădina Cişmigiu şi se află înscris pe lista monumentelor istorice din Capitală. Cu o suprafaţă de aproximativ 17 hectare, parcul este mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu şi strada Ştirbei Vodă. În partea sud-estică a parcului se află Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr".
Cişmigiu este parcul în care a fost montat primul chioşc de ziare din Bucureşti, chiar la intrarea principală, acolo unde există şi în prezent, dar într-o formă refăcută, conform site-ului Companiei Municipale Parcuri şi Grădini Bucureşti - cmpgb.ro.
Istoria parcului începe în urmă cu aproape două secole şi jumătate, când Alexandru Ipsilanti, domnitor al Ţării Româneşti la acea vreme, a cerut construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. La acea vreme, locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.
Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă, 1969/ CONSTANTIN CIOCAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Câţiva ani mai târziu, terenul a fost transformat în grădină publică. "Misiunea acestei transformări a avut-o arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cişmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena", scrie site-ul amintit.
Toate aceste transformări creionate de arhitectul Meyer au făcut ca balta să devină un lac frumos, cu o fântână arteziană în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Moartea prematură a lui Karl Fr. Wilhelm Meyer, la doar 38 de ani, a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, când domnitor al Ţării Româneşti era Barbu Ştirbei, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, iar Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial, precizează site-ul cmpgb.ro.
Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă, 1969/ CONSTANTIN CIOCAN/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO
Patinoarul amenajat în parc, care există şi în prezent, este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea.
În zilele actuale, în Cişmigiu sunt platani, pini roşii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba şi chiar molizi roşii. Lacul este deosebit prin fauna sa: păuni, lebede, raţe caroline, raţe cu ciuf, raţe mandarin, gâşte califar albe şi roşii, gâşte de Nil, gâşte canadiene cu gât roşu şi gâşte Magellan. Fântâna arteziană din mijlocul lacului creează un microclimat plăcut.
Un element care conferă originalitate Cişmigiului sunt băncile sub formă de scaune lipite care mărginesc aleile, de o parte şi de alta, de zeci de ani.
Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă (placă fotografică), 1956/ Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Cişmigiul oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracţie. Unul dintre acestea îl reprezintă ruinele mănăstirii ''La Cetate''. În urmă cu aproximativ 250 de ani, logofătul Văcărescu a construit o mănăstire ale cărei ruine sunt cunoscute astăzi sub denumirea ''La Cetate''. Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.
Alt punct de atracţie este ''Rotonda Scriitorilor'' - din 1943, aici există un ansamblu de 12 busturi ale scriitorilor români Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
În Cişmigiu mai există statuia "Izvorul Sissi Stefanidi'' şi bustul ''Maica Smara''. Statuia "Izvorul Sissi Stefanidi" reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor la numai 21 de ani. Bustul ''Maica Smara'' este un monument din marmură, dedicat Smarandei Gheorghiu (Maica Smara), care este considerată fondatoarea sistemului "Şcolii în aer liber" din România.
Pe malul lacului se află şi în prezent unul dintre cele mai vechi restaurante din Bucureşti - "Monte Carlo". Construită la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, în stil românesc cu elemente brâncoveneşti, clădirea restaurantului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu. Construcţia a fost bombardată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi restaurată conform proiectului iniţial, scrie site-ul https://restaurantul-montecarlo.ro/. În apropierea restaurantului "Monte Carlo" se aflau celebra grădină de vară "La Buturugă" şi chioşcul fanfarei.
Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă (placă fotografică), 1956/ Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
"Grădina Cişmigiu impresionează şi este unică prin concepţia şi diversitatea materialului dendrologic pe care îl regăsim aici. În parc s-au plantat şi aclimatizat câteva exemplare de arbori ocrotiţi: Platanus acerifolia (vechi de aproape 150 de ani), Torreya nucifera şi Torreya californica, Cedrus atlantica (pin roşu japonez), Picea excelsa inversa (molid roşu), Magnolia stellata, Sophora japonica, Hipocastanum", precizează site-ul cmpgb.ro.
Pe lângă aceşti arbori rari, în parc sunt foarte mulţi copaci din speciile stejar, tei, arţar, plop, frasin, pin, molid, salcâm, castan, tuia, catalpa, platan, precum şi pomi - corcoduşi, duzi. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Pelicani în Parcul Cişmigiu, 1957.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.