O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Jean Constantin
Actorul Jean Constantin (nume real Constantin Cornel Jean - n.r.) s-a născut la Techirghiol, la 21 august 1927, într-o familie mixtă, mama sa fiind grecoaică, iar tatăl fiind român.
A urmat cursurile Şcolii de Normatori la Canalul Dunăre Marea Neagră, apoi s-a angajat la I.M.U Medgidia şi a înfiinţat o brigadă artistică, alături de care a câştigat câteva premii. A fost, de asemenea, artist la Casa de Cultură din Constanţa, potrivit site-ului actori.info.
În 1957 a debutat pe scenă la secţia de estradă a Teatrului de Stat "Fantasio" din Constanţa, fiind angajat al acestui teatru până la pensionare.
A fost remarcat de regizorul Sergiu Nicolaescu, care în 1973 l-a distribut în filmul "Nemuritorii" (lansat în 1974). În 1973 a jucat şi în filmul "Explozia", iar în 1974, în pelicula "Un comisar acuză".
Cunoscutul actor a jucat şi pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, fiind distribuit în spectacolul "O scrisoare pierdută", în regia lui Radu Beligan. De asemenea, Jean Constantin a jucat în mai multe seriale şi filme de televiziune, printre care "Vine poliţia!" sau "Regina".
Din filmografia sa, care include aproximativ 80 de titluri, amintim: "Baronul Ecluzei" (1960), ''Procesul alb'' (1965), ''Maiorul şi moartea'' (1967), "Răzbunarea haiducilor"(1968), "Zile de vară" (1968), "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)" - unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu şi Iurie Darie -, dar şi "Nea Marin miliardar" (1979), unde i-a avut colegi de platou pe Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu, Ştefan Bănică. Alte pelicule sunt: ''Săptămâna nebunilor''; ''Zestrea Domniţei Ralu''; ''Ultimul cartuş'' (1973); ''Fraţii Jderi'' (1974); ''Evadarea'' (1975); ''Cuibul salamandrelor'' (1976); ''Eu tu şi Ovidiu'' (1977); ''Duelul'' (1981); ''Masca de argint'' (1984); ''Colierul de turcoaze'' (1985); ''Cucoana Chiriţa'' (1986); ''Paradisul în direct'' (1995); ''Punctul zero'' (1996); ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (2006).
A apărut şi în "A doua cădere a Constantinopolului" (1994), "Chiriţa la Iaşi" (1987), "Iancu Jianu, haiducul" (1981), "Haiducii" (1966), "Haiducii lui Şaptecai (1970)", "Procesul alb" (1965) etc.
Unul dintre rolurile care l-au făcut foarte iubit de tineri este Ismail, din serialul de televiziune "Toate pânzele sus", regia Mircea Mureşan, precizează site-ul cinemagia.ro.

Actorii Jean Constantin şi Ion Dichiseanu la întâlnirea la 33 de ani de la premiera filmului "Toate pânzele sus", în portul Tomis din Constanţa, 2009.
Foto: (c) STEFAN CIOCAN / AGERPRES FOTO
"Îmi place să joc şi-n filme, şi-n teatru, că din teatru am venit. Am jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti în 'O scrisoare pierdută' pe Pristanda. (...) Eu am avut noroc la viaţa mea de un colectiv extraordinar. Vorbesc despre cel de la 'Toate pânzele sus' şi de la celelalte filme pe care le-am făcut. Eram o familie. M-a marcat 'Toate pânzele sus', mai ales Ismail: 'Acuma mâncam pe urmă luptam. Asta făceam' ", mărturisea marele actor, potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro.
A fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie şi de revistă, remarcându-se de-a lungul timpului în spectacole de divertisment şi în show-uri de televiziune. Rămân memorabile scheciurile interpretate alături de alţi mari actori, precum Dem Rădulescu sau Ştefan Bănică. S-a bucurat de o deosebită popularitate şi a susţinut numeroase spectacole atât în România, cât şi în străinătate, în turnee efectuate alături de alte nume mari ale scenei româneşti.
Printre cele mai recente filme în care a jucat celebrul actor se numără "Poker" şi "Supravieţuitorul" (2008), în regia lui Sergiu Nicolaescu, "Roming", regia Jiri Vejdelek (2007), "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii" (2006), regia Cătălin Mitulescu, "Păcală se întoarce" (2006), regia Geo Saizescu.
Jean Constantin a primit premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo din 2008, dar şi premiul special pentru teatru de revistă, acordat de UNITER, în 2003. În 2007, a fost învestit cu titlul Cavaler de Malta al Ordinului "Sf. Ioan" de Ierusalim, într-o ceremonie desfăşurată la Suceava. Totodată, Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a acordat, în 2003, o clachetă de aur şi o medalie jubiliară "Magna cum Laudae". În semn de recunoaştere a talentului actorului Jean Constantin, Jean Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revistă "Fantasio", i-a dedicat biografia artistică "Omul care aduce hazul", publicată în 1998.
Preşedinţia României i-a conferit artistului, în 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", ''în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului''.
Jean Constantin a primit, de asemenea, în 2006, Diploma de excelenţă pentru rolul din filmul ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii''.
A locuit în Constanţa unde a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului. A fost declarat şi cetăţean de onoare al oraşului Techirghiol, unde i-a fost dezvelită o statuie, ca omagiu pentru întreaga sa carieră pusă în slujba teatrului şi filmului românesc, precizează site-urile cinemagia.ro şi actori.info. Teatrul din Techirghiol îi poartă astăzi numele - Teatrul de vară ''Jean Constantin''.
La 22 aprilie 2010 Jean Constantin şi Draga Olteanu-Matei au sărbătorit, împreună cu cei mai iubiţi actori şi cântăreţi de muzică uşoară şi populară, 55 de ani de carieră de excepţie, prin spectacolul ''Frumosu de la Marea Neagră'', care a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti.
Actorul Jean Constantin a murit la 26 mai 2010, la vârsta de 81 de ani, în Constanţa. AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril)
Explicaţie fotografie din deschidere: Actorul Jean Constantin la spectacolul-omagiu "Hoinărind printre amintiri" dedicat actorului Florin Piersic, la Sala Palatului, 2010.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









