O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul de jazz Mircea Tiberian
Compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz, Mircea Tiberian s-a născut la 4 mai 1955, la Sibiu.
Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Sibiu, unde şi-a făcut debutul în cadrul Festivalului Internaţional de Jazz din 1974, menţionează site-ul Festivalului ICon Arts Transilvania, www.iconarts.ro.
A început să cânte la pian de la 4-5 ani, iar la 14 ani a primit un premiu special al juriului la un concurs de pian, potrivit www.allaboutjazz.com. La 18 ani a început să frecventeze un club de jazz în Sibiu, unde asculta muzica lui John Coltrane. A început să cânte jazz, dar după o perioadă a revenit la muzica clasică, abandonând jazz-ul până la 26 de ani.
A absolvit Conservatorul din Bucureşti în 1980. În 1986, a început să cânte în Club Nord, un club de jazz din zona Gării de Nord din Capitală, unde veneau iubitori de jazz din toată ţara. Aici, i-a ascultat şi pe artişti ca Randy Brecker sau Guido Manusardi.
Una dintre întâlnirile care i-au marcat drumul spre jazz a fost cea cu maestrul Johnny Răducanu, când Mircea Tiberian avea 19 ani, şi căruia i-a trimis o casetă. Răducanu a ascultat-o şi l-a invitat să cânte la Festivalul de Jazz de la Sibiu.
În perioada 1979-1981 a fost membru al Teatrului Muzical ''Ion Vasilescu'' din Bucureşti, co-leader al cvartetului Mircea Tiberian-Liviu Butoi (1984-1986) şi al grupului Opus 4 (1986-1989), coordonator al trio-ului Labirint (1989-1990), Romanian All Stars (1991-1992), membru al Romanian Big-Bang (1990-1993), cofondator al Orchestrei Interzone Jazz (1998).
A organizat prima Conferinţă pentru Cântăreţi de Jazz, Critici şi Promotori, la Bucureşti, în 1990, a fost director artistic al Festivalului de Jazz din Costineşti (1995-1998), al evenimentului Zilele Jazz-ului din Bucureşti (1997, 1998), al Festivalului Internaţional de Jazz din Bucureşti (1999, 2000).
Este lector la Conservatorul din Bucureşti din 1990 şi la Academia de Muzică din Cluj din 1996, notează site-ul www.jazz.ro. Este fondatorul şi coordonatorul Departamentului de Jazz din Bucureşti (din 1990) şi Cluj-Napoca (din 1996). Din 2004 este profesor în cadrul Academiei ICon Arts.
Este vicepreşedintele Asociaţiei Române de Jazz, autorul unui ''Curriculum de Jazz'' pentru liceele de muzică din România şi producătorul casetei audio intitulată ''Talking About Jazz Fundamentals'' (1996), în intenţia de a aduce în viaţa tinerilor această muzică specială.
Primul său album, ''Pasărea magică'', a fost realizat în colaborare cu Anca Parghel (1990). Au urmat: ''Poveste fără sfârşit'' (1992), ''Lucrând sub pământ'' (Workin Underground) (1994), ''Singur în paradis'' (1998) şi ''Hotelul celor trei începuturi'' (1999), ''Înapoi la îngerul meu'' (Back to my Angel) (2002), ''Unsprezece'' (Eleven) (2002), ''Viaţa lumii'' (2003), ''Lumini'' (2003), ''Palindrome'' (2003), ''Balkan Jazz'' (2003), ''Shining of the Abyssh (2004), ''Ulysses'' (2009), ''Rosa Das Rosas'' (2011), ''Margine de Bucureşti'' (2011), ''Dinner For One'' (2013), ''Corindeni'' (2013). Munca sa este documentată în 19 albume.
De-a lungul îndelungatei sale cariere de peste 40 de ani, a efectuat turnee în Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Polonia, Slovacia, SUA etc. A urcat pe scenă alături de muzicieni precum Larry Coryel, Tomasz Stanko, Herb Robertson, John Betsch, Lisle Ellis, Maurice de Martin, Chris Dahlgren, Horst Nonnenmacher, Adam Pieronczyk, Theo Jorgensmann, Nicholas Simion, precum şi alături de artişti români de jazz extraordinari: Johnny Răducanu, Anca Parghel, Dan Mândrilă.
Conform site-ului www.orchestreradio.ro, Mircea Tiberian este creatorul unor spectacole ce includ, alături de muzică, poezie, teatru sau film. Cărţile sale publicate, "Sunetul de referinţă", "Domeniul muzical, o lume cu 4 dimensiuni" şi "Magister musicae în ţara surîsului", s-au bucurat de o primire călduroasă şi aprecieri elogioase, atât în lumea literară, cât şi în rândul cercetătorilor fenomenului muzical. Este şi autorul volumelor: ''Notes on Music and Music Notes'', ''Cartea de muzică'', ''Jazz Inside Out'', ''Sunetul de referinţă şi arca muzicii occidentale''.
Printre premiile primite se numără Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul "Muzicianul Român al Anului" (2003, 2007, 2008), precum şi Bursa Enescu-Brâncuşi, oferită de Institutul Cultural Român (2006). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









