UN SECOL DE ŞTIINŢĂ: Înfiinţarea primului institut speologic din lume, la Cluj
La 26 aprilie 1920 a fost promulgată Legea de înfiinţare a Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, prima entitate din lume destinată cercetării peşterilor. Institutul îşi datorează existenţa iniţiativei marelui savant Emil Racoviţă (1868-1947), biolog, explorator polar şi fondatorul biospeologiei - notează site-ul Institutului de Speologie ''Emil Racoviţă'' (ISER) - www.iser.ro.
Legea ''învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial, dat la Bucureşti, la 26 aprilie 1920'', prevedea înfiinţarea Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, la 1 mai 1920.
''Organizându-se Universitatea română din Cluj, Consiliul dirigent a avut în vedere nu numai de a corespunde nevoilor actuale ale învăţământului, ci de a crea totodată şi un însemnat centru cultural european; un centru care să atragă pe oamenii de ştiinţă din toată lumea şi care să poată lua parte la lucrările ştiinţifice mondiale. (...) Una dintre aceste ramure de activitate ştiinţifică mondială este ''Speologia'', adecă ştiinţa care se ocupă cu studiul vieţii şi condiţiilor în care se manifestă ea în domeniul subteran, în capul căreia stă astăzi un învăţat român, D. Dr. Em. Racoviţă, până acum ataşat Sorbonei în calitate de sub-director al staţiunii bio-oceanografice dela Banyuls-sur-Mer. Prin studiile şi cercetările sale asupra faunei, florei şi condiţiunilor de vieaţă din grotele subterane, D. Dr. Em. Racoviţă a ajuns a crea o ramură de ştiinţă cu totul nouă, menită a aduce cele mai mari servicii cercetărilor biologice'' - evidenţia Expunerea de motive din ''Proiecul de lege prezentat la Senat în sesiunea ordinară 1919-1920''.
Dr. Emil Racoviţă era sprijinit în cercetările sale de un număr mare de colaboratori, din toate colţurile lumii. Tot materialul adunat de aceştia era colectat în laboratorul savantului, care dispunea de o colecţie de peste 20.000 exemplare, iar studiile realizate apăreau în revista ''Biospeologica'', publicată sub direcţia sa la Paris, ca anexă a celei mai cunoscute reviste zoologice franceze de la acea vreme - ''Archives de zoologie experimentale''.
''Astfel centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul D-lui Racoviţă, pe care D-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecţii, bibliotecă, reviste etc. la noul său Institut de la Universitatea din Cluj. Clujul fiind situat în mijlocul unei regiuni muntoase, foarte bogată în grote încă neexplorate, este aşa dar totodată indicat şi dela natură pentru a fi sediul unui asemenea Institut de importanţă mondială şi centrul directiv al unor cercetări menite a aduce atât de mari servicii ştiinţei universale'', aminteşte documentul citat.
În Primul raport al direcţiunii instituţiei pentru perioada 1920-1924, publicat la http://emil-racovita.speosub.ro, Emil Racoviţă relata: ''M-am lovit chiar de la început de tot soiul de dificultăţi în încercarea de a realiza prevederile legii de creare a Institutului, iar dacă am ajuns totuşi la un rezultat parţial în 1920, aceasta se datorează intervenţiei personale a domnului ministru de finanţe din acea vreme, Titulescu. (...) În pofida unor numeroase şi personale prejudicii materiale, nu m-am putut instala la Cluj, împreună cu colaboratorul meu Jeannel, decât în septembrie 1920. Aşadar, de atunci începe perioada de organizare propriu-zisă a Institutului. (...) Dezordinea generală din anii de după război, vizibilă mai ales în Europa orientală, a făcut precare transporturile de material şi funcţionarea poştei. (...) Universitatea însăşi se afla în fază de organizare şi diversele ei servicii treceau printr-o perioadă de experimentare şi de desăvârşire la care a trebuit să iau parte. În 1922, colegii mi-au făcut onoarea de a mă desemna reprezentantul lor în Senat, dar chiar şi numai prin acest simplu fapt mi-au impus o sarcină absorbantă. În consecinţă, a trebuit ca organizarea generală a Universităţii şi organizarea specială a Institutului de Speologie să fie înfăptuite în acelaşi timp iar interesele celor două instituţii apărate, apărare adesea anevoioasă şi nu întotdeauna încununată de succes''.
Alături de Emil Racoviţă, în institutul din Cluj şi-au desfăşurat activitatea doi eminenţi biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog şi biogeograf, şi elveţianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană.
În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motaş (1891-1980), în noua sa structură având sediul central la Bucureşti şi o secţie la Cluj, iar patru ani mai târziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorilor Traian Orghidan şi Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie "Emil Racoviţă".
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorica AGERPRES
În deceniile următoare, programului biospeologic pe care Emil Racoviţă îl concepuse cu scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran, i s-au adăugat studii din sfera speologiei fizice şi paleontologiei. În domeniul cercetării, ISER se ocupă de inventarul peşterilor româneşti.
În domeniul educaţiei, Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" oferă, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi cu alte structuri ale Academiei Române, programe de Master şi Doctorat în geologie carstică, biospeologie, precum şi în conservarea şi protecţia mediului.
În prezent, Institutul cuprinde cinci compartimente cu direcţii şi programe specifice de cercetare: Biospeologie şi Edafobiologia Carstului; Geospeologie şi Paleontologie; Carstonomie, Cadastrul şi Protecţia Carstului; Hidrogeochimie; Compartimentul Cluj - Napoca, conform informaţiilor prezentate pe www.iser.ro.
Evenimentul organizat de ISER cu ocazia Centenarului Institutului de Speologie şi pentru omagierea moştenirii lăsate de Emil Racoviţă, intitulat ERIS 100 Karst Science Forum, programat la 24-27 iunie 2020, a fost amânat pentru anul 2021. În cadrul forumului vor fi abordate şi perspectivele interdisciplinare asupra Ştiinţelor Vieţii şi Pământului pentru următorii 100 de ani, anunţă sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân









