Expoziţia universală de la Paris din 1900 s-a desfăşurat în perioada 15 aprilie - 12 noiembrie, iar tema acesteia a fost ''Bilanţul unui secol''. A fost cea de-a treia expoziţie universală de la Paris la care a participat şi România, după ediţiile din 1867 şi 1889, potrivit mae.ro.

Inaugurată la 14 aprilie 1900 de către preşedintele Franţei Émile Loubet (1899-1906), expoziţia a fost deschisă publicului a doua zi, la 15 aprilie.

Franţa a invitat ţări din toată lumea spre a-şi prezenta realizările şi stilul de viaţă. Au fost create cu acest prilej numeroase afişe care anunţau inaugurarea şi desfăşurarea evenimentului. Expoziţia, a cărei suprafaţă totală a fost de 216 hectare, a avut peste 83.000 de expozanţi (dintre care mai mult de jumătate au fost francezi) şi aproape 51 de milioane de vizitatori.

Stilul adus în atenţie în cadrul expoziţiei a fost Art Nouveau, care începuse să se dezvolte din 1880, devenind la modă în Europa şi în Statele Unite ale Americii în cursul anului 1890. Stilul Art Nouveau a fost reprezentat, spre exemplu, de construcţii precum Marele Palat (Grand Palais) şi Micul Palat (Petit Palais), menţionează site-ul http://lartnouveau.com/.

Expoziţia a fost organizată între Esplanada Invalizilor şi Câmpul lui Marte, având Sena drept axă principală, de-a lungul acesteia fiind organizate numeroase pavilioane.

Pentru această grandioasă manifestare au fost construite Gara din Lyon, Gara din Orsey (azi Muzeul din Orsey), podul Alexandre III din Paris. Au fost prevăzute totodată 36 de porţi de acces în cadrul expoziţiei, principala fiind poarta monumentală din Place de la Concorde, decorată cu o figură alegorică, ''Oraşul Paris''.

Expoziţia universală de la Paris din 1900 a fost menită să celebreze realizările secolului ce tocmai se încheiase şi să contribuie la accelerarea dezvoltării în secolul următor. Au fost expuse cu acest prilej numeroase maşini, invenţii, construcţii arhitecturale ş.a., astăzi bine-cunoscute în întreaga lume. La această expoziţie au fost prezentate, spre exemplu, motorul Diesel, filmul vorbit, scara rulantă, telegrafonul. Franţa a prezentat, între altele, ''Le Palais de l'électricité'', amplasat pe Champs de Mars. Tot cu prilejul acestei expoziţii universale, la 19 iulie 1900 a fost inaugurată prima linie de metrou din Paris, între Porte de Vincennes şi Porte Maillot, construit sub coordonarea inginerului francez Fulgence Bienvenüe.

''În vederea organizării participării României la Expoziţia universală de la Paris din 1900 a fost numit un comisar general în persoana lui Dimitrie Ollanescu, care a încercat să realizeze o mediere între sobrietatea tradiţiei bizantine (Pavilionul regal central) şi amintirea unei vieţi nobiliare apuse (restaurantul)'', se arată pe site-ul www.mae.ro. România a amenajat la această expoziţie patru pavilioane: Pavilionul central, realizat de arhitectul francez Camiele Formige; Restaurantul, care înfăţişa o casă ţărănească cu pridvor; Chioşcul Tutunului, executat după planurile arhitectului Petre Antonescu, care a proiectat un edificiu în forma străvechilor fântâni monumentale româneşti; un Pavilion ce prezenta la intrare un derek monumental, corpul principal având forma unui rezervor de petrol pe suprafaţa căruia erau înscrise numele celor mai importante staţiuni de extracţie din România.

Exponatele româneşti au obţinut numeroase premii. Astfel, spre exemplu, prima hartă a coastei româneşti de la Marea Neagră, realizată de comandorul Alexandru Cătuneanu (1862-1916), cel care a pus bazele Hidrografiei în România, hartă tipărită de specialiştii Serviciului de Hidrografie al Ministerului Marinei Franceze, a fost prezentată în cadrul Expoziţiei universale de la Paris din anul 1900, unde, datorită exactităţii şi ţinutei sale ştiinţifice deosebite, a fost medaliată cu aur. De asemenea, planurile parcului "Nicolae Romanescu" din Craiova, proiectat în anul 1900 de arhitectul francez Edouard Redont, la iniţiativa lui Nicolae Romanescu, primarul Craiovei de la acea vreme, au fost medaliate cu aur la această expoziţie. AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: dhmfn.ro