O PERSONALITATE PE ZI: Marcel Petrişor, scriitor şi fost deţinut politic

Prozatorul şi eseistul Marcel Petrişor s-a născut la 13 aprilie 1930, în localitatea Ocişor din judeţul Hunedoara. Provine dintr-o familie de învăţători, potrivit "Dicţionarului Scriitorilor Români" (Ed. Albatros, Bucureşti, 2001).
După studiile liceale efectuate la Brad şi Deva, în 1952, pe când era student la "Filosofie", este arestat pentru prima oară (îi împrumutase cartela sa de masă regretatului critic literar Ovidiu Cotruş - nepotul poetului Aron Cotruş, pe care noul regim îl socotea "duşman al poporului"). Smuls peste noapte din Clujul visurilor juvenile, Marcel Petrişor este târât prin mai multe închisori şi centre de detenţie: Rahova, Jilava, Malmaison, Uranus, din nou Jilava, apoi Baia Sprie, Dej, Gherla, Aiud, scrie site-ul www.crestinortodox.ro.
În 1956 are parte doar de câteva luni de libertate chinuită, după care este arestat, din nou, sub acuzaţia de a fi participat la un "complot studenţesc", pe fondul tulburărilor din Ungaria. Încadrat într-un lot de potenţiali condamnaţi la moarte, Marcel Petrişor a stat sub teroarea sentinţei mereu amânate până în august 1957. Va fi eliberat abia în 1964, după un nou periplu al groazei - Malmaison, Uranus, Jilava, Aiud (amănunte ale biografiei sale de deţinut politic se află în volumele de memorii, unde autorul "s-a ascuns" iniţial sub numele personajului Mircea Petre).
După ieşirea definitivă din închisoare, Marcel Petrişor va urma "Literele" (specializarea franceză-spaniolă) la Bucureşti, unde se va şi stabili. În 1970, renunţând la un post universitar la Iaşi - ce i se cuvenea prin repartiţie, conform mediei de absolvire -, rămâne profesor de liceu în Capitală la "Iulia Hasdeu" (unde a ţinut ani de-a rândul şi un minunat cenaclu literar), apoi la "Spiru Haret", de unde s-a pensionat.
Publică mai ales în "România literară", "Luceafărul", "Familia", "Cronica", "Contemporanul", "Transilvania", "Revista de filosofie", dar şi în "Voprosî filosofii" (URSS) şi "Revue d'Esthetique" (Franţa).
A scris proză - "Serile-n sat la Ocişor" (povestiri), 1968; "Măreasa", 1975; "Crişan", 1977, toate la Ed. Albatros; un jurnal de călătorie în Extremul Orient - "Călătorie spre Soare-Răsare", Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1976; patru volume de eseuri pe teme de estetică, literatură şi istoria artei - "Curente estetice contemporane", Ed. Univers, Bucureşti, 1972; "La Rochefoucauld. Aventura orgoliului", Ed. Albatros (Col. "Contemporanul nostru"), Bucureşti, 1973; "Grünewald", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972 (ed. a II-a: 1985).; "Vitralii" (eseuri), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1978.
Alte volume publicate: "Temeri" (roman), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985 (reed. 2016); "Căruţa cu scânduri" (roman), Ed. Eminescu, 1990; "Fortul 13. Convorbiri din detenţie", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1991; "Secretul Fortului 13. Reeducări şi execuţii", Ed. Timpul, Iaşi, 1995; "N. V. Gogol şi paradoxurile literaturii moderne", Institutul European (Col. "Eseuri de ieri şi de azi"), Iaşi, 1996; "La capăt de drum", Institutul European, Iaşi, 1997; "Drumuri întortocheate. Jurnal de călătorie în Asia, Europa şi America de Nord", Ed. Junimea, Iaşi, 2001; "Cei din Aciua" (roman), Ed. Vremea XXI, Bucureşti, 2004; "Strigoii Ocişorului. Povestiri", Ed. Vremea XXI, Bucureşti, 2005; "Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi", Ed. Vremea, 2009; "Cumplite încercări, Doamne! Anii de mucenicie ai temniţelor comuniste", Ed. Christiana, Bucureşti, 2011 (reed. 2017); "Quelque part a l'Est", Ed. Opera Magna, Iaşi, 2011; "Păţanii vrute şi nevrute", Ed. Christiana, Bucureşti, 2015; "Cumplite încercări, Doamne! Din Casimca Jilavei în Zarca Aiudului", Ed. Manuscris, Piteşti, 2017.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
A tradus din Jean-Paul Sartre, Galienne şi Pierre Francastel, Jean Coue, Rene Berger, J. Baltrusaitis, Ciabua Amiredjibi, etc. şi a scris diverse prefaţe la volume traduse chiar de el sau de alţii, precum "Antologia poeziei gruzine" (1974), "Romanţa samovarului" (proză umoristică sovietică, 1976), "Drama antică, drama modernă" de E. Faguet (1971) sau "Memorii" de Adele de Boigne (1982). A colaborat la volumul "Scriitori francezi. Mic dicţionar" (1978).
Din 1991, a fost redactor al revistei "Puncte cardinale" din Sibiu. A fost deţinut politic între 1952 şi 1964. Membru al Uniunii Scriitorilor şi lider Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Preşedinte al Senatului Asociaţiei "Rost" (pe care a susţinut-o încă de la înfiinţare, alături de marele său prieten de o viaţă, regretatul părinte Gheorghe Calciu-Dumitreasa). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Wangari Maathai, prima femeie din Africa laureată a Premiului Nobel pentru Pace
Wangari Maathai a fondat organizația de mediu Green Belt Movement (Mișcarea Centura Verde) în 1977 și a fost laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2004. A scris patru cărți: ''The Green Belt Movement'', ''Unbowed: A Memoir'', ''The Challenge for Africa'' și ''Replenishing the Earth''. ''N
FRAGMENT DE ISTORIE: 55 de ani de la semnarea de către președintele SUA a Legii Sănătății Publice privind Fumatul (1 aprilie)
La începutul anilor 1960, o comisie înființată de secretarul american al sănătății Luther L. Terry pentru studierea efectelor țigaretelor asupra sănătății a stabilit o legătură între fumat și boli. Drept răspuns, Congresul a aprobat Legea federală privind publicitatea și etichetarea țigaretelor (FCLAA) din 1965, cerând tuturor producătorilor de țigare
Târgul de ceasuri Watches and Wonders de la Geneva (1-7 aprilie)
În intervalul 1-7 aprilie 2025, are loc Salonul de orologerie Watches and Wonders de la Geneva, Elveția, unul dintre cele mai importante evenimente anuale dedicate pasionaților de ceasuri din întreaga lume. Locul de desfășurare este centrul de conferințe Palexpo, aflat în apropierea aeroportului Geneva Internațional. Timp de o
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Vechi
Barometrul statistic al lunii martie 2025
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform
CITATUL ZILEI
''Mi-a luat o viață să descopăr care este generatorul ideii mele. Acesta este: favorizăm vizibilul, înnăscutul, personalul, povestitul și tangibilul; abstractul, îl disprețuim. Tot ce este bun (estetica, etica) și greșit (Păcălit de hazard) la noi pare să decurgă de aici.'' - Nassim Nicholas Taleb (''Păcălit de hazard: Rolul ascuns al noro
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Cuv Varsanufie de la Optina Greco-catolice Sf. cuv. Maria Egipteanca Romano-catolice Sf. Hugo, ep. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 aprilie
Este a 91-a zi a anului 2025. Au mai rămas 274 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 57 m și apune la 19 h 43 m. Luna răsare la 08 h 12 m și nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
CITATUL ZILEI
'Lirismul trebuie să fie în general rațional, dar în amănunte o leacă abătut de la rațiune.' - J. W. Goethe ('Dicționar de maxime comentat', ediția a II-a, Editura Științifică, 1971)
Sesiune plenară a Parlamentului European (31 martie - 3 aprilie)
Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 31 martie - 3 aprilie 2025. Vor avea loc discuții și vot pe teme precum evaluarea rezultatelor summitului UE din 20 martie, politicile externe, de apărare și de securitate ale UE în 2025, pregătirea UE pentru situații de criză, strategia Uniunii privind romii și combaterea d
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 31 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul Greco-catolice Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei Romano-catolice Sf. Beniamin, diacon m. Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 martie
Este a 90-a zi a anului 2025. Au mai rămas 275 de zile până la sfârșitul anului bisect. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 42 m. Luna răsare la 07 h 43 m și apune la 22 h 45 m. Berbec 21 martie - 20 aprilie. Al doilea decan (31 martie - 9 aprilie). AGERPRES/(Documentare - Daniela
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton
Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P
30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)
La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.