La 22 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Planetei Pământ - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU), care în 2025 are tema 'Puterea noastră, Planeta noastră'. Tema este o invitație adresată oamenilor din întreaga lume de a se uni în spatele energiei regenerabile și de a tripla producția globală de electricitate curată până în 2030. Cu acest prilej, toți locuitorii planetei Pământ sunt încurajați să ia măsuri: să educe, să promoveze cauza și să se mobilizeze, potrivit https://www.earthday.org/.

În 2025, când Ziua Planetei Pământ aniversează 55 de ani de la prima ediție, sunt așteptate să susțină evenimentul 192 de țări și peste un miliard de oameni de pe tot globul. Acest lucru demonstrează modul în care mișcarea Ziua Pământului rămâne la fel de dedicată astăzi, cum era în 1970, pentru a-i aduce pe toți împreună pentru un viitor mai bun. Puterea oamenilor simpli a fost întotdeauna în centrul Zilei Pământului și este catalizatorul pentru schimbarea paradigmei, deoarece atunci când indivizii se unesc cu un scop comun, pot depăși chiar și cele mai înrădăcinate sisteme și industrii. Pe măsură ce se apropie o nouă etapă, se sărbătorește o realitate transformatoare: oamenii se află în posesia soluțiilor de care este nevoie pentru a crea energie curată, ieftină și nelimitată pentru întreaga planetă prin surse regenerabile de energie solară, eoliană și alte tehnologii. De Ziua Pământului 2025, toți oamenii sunt invitați să se angajeze în valorificarea energiei regenerabile pentru a construi un viitor sănătos, durabil, echitabil și prosper pentru toți.

Până în 2035, nevoile de energie din țări precum SUA pot fi satisfăcute prin surse regenerabile, 365 de zile pe an, motiv pentru care mișcarea EARTHDAY.ORG cere ca generarea de energie regenerabilă, la nivel global, să fie triplată până în 2030. Energia regenerabilă este o forță unificatoare puternică, care reunește diverse țări, regiuni, state și comunități ce sunt adesea la poluri opuse, din punct de vedere politic și economic. Energia curată transcende granițele ideologice, arătând atractivitatea sa universală la prețuri accesibile.

Potrivit site-ului https://www.earthday.org/, în 2023, SUA au produs mai multă energie solară ca oricând, fruntașe fiind statele California, Texas, Florida, Carolina de Nord, Nevada și Arizona. A fost produsă cea mai ieftină energie electrică din istorie. Statul Texas, asociat îndelung cu producția de petrol, conduce astăzi în generarea de energie eoliană. De asemenea, SUA și-au folosit capacitatea de foraj existentă pentru a deveni cel mai mare producător mondial de energie geotermală avansată. De-a lungul Statelor Unite, capacitatea solară a crescut de peste zece ori în ultimul deceniu și este gata să devină a doua cea mai mare sursă de capacitate de generare a SUA în următorii ani.

China, la rândul său, este, în prezent, lider mondial atât în sectorul eolian, cât și în cel solar, cu o capacitate de construcție de două ori mai mare decât restul lumii (2024). Uruguay și-a transformat sectorul energetic, trecând de la a fi dependent de importurile de petrol la producerea a 98% din electricitate din surse regenerabile. India și-a stabilit obiective ambițioase pentru energia regenerabilă, urmărind să atingă 50% din necesarul de energie din surse regenerabile până în 2030. Kenya este lider în Africa, energia geotermală reprezentând aproape jumătate din generarea de electricitate. Energia geotermală poate fi benefică pentru rețeaua electrică, deoarece exercită mai puțină presiune asupra acesteia și poate ajuta la atenuarea întreruperilor de curent. O treime din toate casele din Australia folosesc energie solară. În Brazilia, hidroelectricitatea a reprezentat aproape 68% din totalul său de energie electrică în 2023. Italia este la 23% și este în creștere, Țările de Jos la 16%. În Danemarca, peste 50% din energia electrică a țării este produsă din turbine eoliene (și a furnizat deja 100% din puterea sa într-o perioadă de 24 de ore), iar până în 2026, energia eoliană va alimenta 30% din Spania, 17% din Țările de Jos și 23% din necesarul de electricitate al Germaniei.

3,8 miliarde de oameni nu ating minimul de energie modernă (MEM), prin urmare consumul de energie electrică pe cap de locuitor este sub 1.000 de kilowați-oră (kWh), care este pragul pentru atenuarea sărăciei. Energia regenerabilă poate transforma această situație, îmbunătățind standardele de viață și ale stării de sănătate: diminuarea poluării aerului poate reduce semnificativ bolile respiratorii și cardiovasculare, inclusiv astmul, bronșita, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale (sursa: Organizația Mondială a Sănătății - OMS); sănătatea femeilor este afectată în special de poluarea aerului și a apei - cancerul de sân, bolile ovariene și riscurile pentru sănătatea maternă au fost toate asociate cu aceasta; scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ajută la atenuarea riscurilor pentru sănătate asociate cu schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile și răspândirea bolilor infecțioase (sursa: Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice - IPCC); sănătatea mintală îmbunătățită prin reducerea stresului și anxietății asociate cu poluarea, schimbările climatice, poluarea fonică și dezastrele de mediu (sursa: Centers for Disease Control and Prevention - CDC); scăderea poluării apei și îmbunătățirea calității apei scade riscul de boli transmise prin apă (sursa: U.S. Environmental Protection Agency - EPA); costuri reduse de îngrijire a sănătății datorită reducerii bolilor legate de poluare, mai puțină presiune asupra sistemelor de sănătate și cheltuieli medicale reduse (sursa - Harvard T.H. Chan Școala de Sănătate Publică).

Ziua Planetei Pământ a fost inițiată în 1969, de senatorul american Gaylord Nelson și celebrată, inițial, doar pe teritoriul SUA. În 1970, la prima marcare, Ziua Pământului a mobilizat 20 de milioane de americani, care își arătau susținerea pentru creșterea protecției asupra planetei noastre. În 1990, Ziua Pământului a devenit un eveniment mondial, prin eforturile depuse de activistul Denis Hayes, reunind 200 de milioane de oameni din 141 de țări și aducând problemele de mediu pe scena mondială. Evenimentul a dat un impuls uriaș eforturilor de reciclare la nivel mondial și a ajutat la deschiderea drumului pentru Summitul Pământului al Națiunilor Unite din 1992, de la Rio de Janeiro. De-a lungul deceniilor, inițiativa a adus sute de milioane de oameni în mișcarea ecologistă, creând oportunități de angajament civic și voluntariat. Ziua Planetei Pământ a implicat în 2020 peste 1 miliard de oameni, devenind importantă și decisivă pentru acțiuni transformatoare pentru planeta noastră, potrivit https://www.earthday.org/.

În 2009, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat data de 22 aprilie - Ziua Internațională a Mamei-Pământ, prin Rezoluția 63/278. Ziua recunoaște Pământul și ecosistemele sale drept locuința comună a umanității și nevoia de a o proteja pentru a îmbunătăți mijloacele de trai ale oamenilor, a contracara schimbările climatice și a opri prăbușirea biodiversității. Schimbările climatice, intervențiile omului asupra naturii precum și infracțiunile care perturbă biodiversitatea, cum ar fi defrișarea, schimbarea utilizării terenurilor, intensificarea agriculturii și producția de animale sau comerțul ilegal cu animale sălbatice în creștere, pot accelera viteza de distrugere a planetei.

Ziua Internațională a Mamei-Pământ îndeamnă în mod clar la acțiune - o nevoie de a trece la o economie mai durabilă, care funcționează atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Protejarea planetei este responsabilitatea tuturor, notează https://www.unep.org/. AGERPRES / (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)