Fostul președinte al României Ion Iliescu a încetat din viață (fișă biografică)
Fostul președinte al României Ion Iliescu a încetat din viață, la 5 august, la vârsta de 95 de ani, a anunțat președintele Partidului Social Democrat Sorin Grindeanu.
Fostul șef de stat a fost internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu', unde fusese diagnosticat cu cancer pulmonar.
***
Fost președinte al României între 1990-1996 și 2000-2004, Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în municipiul Oltenița, județul Călărași.
În 1948, ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România. În 1956, a pus bazele Uniunii Asociațiilor Studenților din România, organizată inițial după modelul uniunilor naționale ale studenților din țările europene, ca organizații profesionale ale studenților, potrivit https://ioniliescu.wordpress.com/about/.
Și-a efectuat studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic București și la Institutul Energetic de la Moscova. Între anii 1965-1984, a fost membru al Comitetului Central al PCR. Începând cu 1955, a lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București, iar din 1979 până în 1984, când a fost demis pe motive politice, a condus Consiliul Național al Apelor și a participat la elaborarea unor proiecte de anvergură privind gospodărirea și utilizarea resurselor de apă ale țării, potrivit lucrării 'Protagoniști ai vieții publice' (Agenția Națională de Presă, 1995).
Ministru pentru problemele tineretului din România între anii 1967-1971, după care, timp de șase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. A îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, în perioada 1971-1974, precum și pe cea de președinte al Consiliului Județean Iași, în anii 1974-1979, notează lucrarea citată. În perioada anilor '80, a fost președintele Federației Române de caiac-canoe. A fost director al Editurii Tehnice din București în perioada 1984-22 decembrie 1989.
Masa rotunda cu tema: 'Tineretul si securitatea europeana'. (16.06.1969)
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
După declanșarea Revoluției Române, în seara zilei de 22 decembrie 1989, a fost chemat în fruntea noului organism de conducere a statului român - Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism al puterii provizorii de stat și, în același timp, un comandament ad-hoc având misiunea protejării și consolidării victoriei revoluției. A dat citire la posturile de radio și de televiziune naționale a Comunicatului către țară, la elaborarea căruia a participat.
Revolutia Romana din decembrie 1989; Ion Iliescu in platoul Televiziunii Romane - 21 decembrie 1989.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Marcarea pentru prima data a Zilei Nationale a Romaniei, la 1 Decembrie. In prim-plan: Dan Martian, presedintele Camerei Deputatilor, Alexandru Barladeanu, presedintele Senatului, Ion Iliescu, presedintele Romaniei si Petre Roman, prim-ministru (1990)
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
Ion Iliescu (stg) si Corneliu Coposu (dr), la masa rotunda organizata de CFSN (11.01.1990)
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
La sfârșitul lunii ianuarie 1990, s-a numărat printre fondatorii formațiunii politice Frontul Salvării Naționale (FSN), din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România.
Foto: (c) Inscrierea ca partid politic al Frontului Salvarii Nationale, la Tribunalul Municipiului Bucuresti. In imagine: Ion Iliescu (6.02.1990)
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
A fost președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, în perioada 9 februarie 1990 - 20 iunie 1990.
Sedinta de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) din 9 februarie 1990
Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES
La 20 mai 1990, a fost ales președintele României pe perioada Adunării Constituante, cu 85,07% din voturile valabil exprimate, fiind instalat oficial în funcția de președinte la 20 iunie 1990.
Depunerea juramantului de catre presedintele Romaniei, Ion Iliescu, ales in urma primelor alegeri libere; in imagine: Radu Campeanu (stg.) si Ion Iliescu (dr.) (20.06.1990)
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Ion Iliescu, preseditele Romaniei (dr), intalnire cu Turgut Ozal, presedintele Turciei (stg), in Statele Unite ale Americii (perioada 28 septembrie - 4 octombrie 1990)
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Vizita in Romania in anul 1992 a pop starului american; inaugurarea Centrului de Plasament Sf. Ecaterina impreuna cu presedintele de atunci Ion Iliescu
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
La alegerile prezidențiale din 27 septembrie 1992, primele de acest fel organizate în conformitate cu prevederile noii Constituții, Ion Iliescu a candidat din partea Frontului Democrat al Salvării Naționale și a obținut mandatul prezidențial după al doilea tur de scrutin, organizat la 11 octombrie 1992. A obținut 61,5% din voturi, fiind instalat oficial în funcție, pentru un mandat de patru ani, la 30 octombrie 1992.
Fotografie de grup, avandu-i in prim plan pe presedintele american, Bill Clinton si Ion Iliescu, cu ocazia vizitei presedintelui roman in SUA (24.04.1993)
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
La alegerile generale din noiembrie 1996, a candidat din partea Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), situându-se în cel de-al doilea tur de scrutin în urma candidatului Convenției Democrate din România, Emil Constantinescu. A candidat, în paralel, pe listele pentru Senat și a devenit liderul grupului parlamentar al PDSR pentru această Cameră.
Lansarea candidaturii la presedintie a candidatului Partidului Democratiei Sociale din Romania (PDSR), Ion Iliescu (28.08.1996)
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
Câștigând alegerile prezidențiale și în 2000 cu 66,83% din voturi, a depus jurământul de credință în fața Parlamentului la 20 decembrie 2000.
Președinte al PDSR (PSD), ales la Conferința Extraordinară a PDSR din 17 ianuarie 1997, reales la Conferința Națională din 20-21 iunie 1997 și la cea din 9-10 octombrie 1999. În urma preluării mandatului de președinte al României, la 20 decembrie 2000, a renunțat la funcția de lider al PDSR.
Participarea presedintelui Romaniei, Ion Iliescu (stg.), la concertul sustinut de Orchestra de Camera Bucharest Lyceum Strings, dedicat zilei de nastere a fostului suveran al Romaniei, Mihai I (8.11.2001)
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Vizita oficiala a presedintelui SUA, George W. Bush in Romania la invitatia presedintelui Romaniei, Ion Iliescu (23.11.2002)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO
Cea de-a XXVIII editie a Jocurilor Olimpice; presedintele Ion Iliescu a asistat la intrecerile in primele doua grupe din calificarile concursului de gimnastica (15.08.2004)
Foto: (c) BOGDAN MARAN/AGERPRES FOTO
Ion Iliescu (stg.), presedintele Romaniei, si actorul Jean Claude van Damme (dr.), la Palatul Cotroceni (30.11.2004)
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Convorbiri intre presedintele Romaniei, Ion Iliescu si Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA in timpul administratiei Clinton (24.11.2002)
Foto: (c) ROMULUS BOANCA/AGERPRES FOTO
La 10 decembrie 2006, a fost ales cu unanimitate de voturi președinte de onoare al Partidului Social Democrat (PSD), funcție deținută până în 2020.
Senator PDSR de București (1996-2000), dar și în legislatura 2004-2008, pe listele Uniunii Naționale PSD+PUR. La alegerile parlamentare din 2008, a luat decizia să nu mai candideze pentru un nou post de senator.
Foto: (c) Viorel Lazarescu/AGERPRES FOTO
Autor a numeroase studii, articole și comunicări apărute de-a lungul timpului în reviste de specialitate, unele dintre ele publicate în volumul ''Probleme globale - Creativitate'' (1992, Ed. Tehnică). Printre volumele publicate de Ion Iliescu menționăm: ''Revoluție și reformă'' (două ediții, 1993 și 1994), ''România în Europa și în lume'' (1994), ''Revoluția trăită'' (două ediții, 1995 și 1998), ''Momente de istorie'' (volumul I, 1995, volumele II și III, 1996), ''Dialoguri româno-americane'' (1996), ''Viața politică, între violență și dialog'' (1998), ''Încotro - societatea românească?'' (1999), ''Renașterea speranței'' (2001), ''Revoluția Română'' (2001), ''Integrare și globalizare, viziunea românească'' (2002), ''România și lumea la confluența secolelor XX și XXI'' (2009), ''După 20 de ani - 1989 an de cotitură în istoria națională și în viața internațională'' (2010), ''Fragmente de viață și de istorie trăită'' (2011). În noiembrie 2014, a lansat volumul 'Destinul unui om de stânga. Amintiri'.
Participarea presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, la sarbatorirea a 80 de ani de activitate neintrerupta si a 112 ani de la infiintarea primei Agentii de Presa din Romania (26.10.2015)
Foto: (c) SORIN LUPSA(AGERPRES FOTO
A fost membru al Academiei Oamenilor de Știință și Doctor Honoris Causa al câtorva universități din țară și din străinătate.
Participarea presedintelui Romaniei, Ion Iliescu la sedinta festiva consacrata implinirii a 90 de ani de la infiintarea Academiei de Studii Economice; cu acest prilej fiindu-i conferit titlul de Doctor "Honoris Causa" al Academiei de Studii Economice (28.03.2003)
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
În anul 1971, a primit Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I. La 24 octombrie 2012, i-a fost conferită Emblema de Onoare a Armatei României.
La 20 septembrie 2024, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că rechizitoriul din dosarul 'Revoluției', în care este acuzat fostul președinte Ion Iliescu, conține nereguli și au decis trimiterea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei. Ion Iliescu fusese trimis în judecată de Parchetul Militar, în aprilie 2019, în acest dosar, fiind acuzat de infracțiuni contra umanității.
Primirea la Palatul Cotroceni de catre Ion Iliescu, presedintele Romaniei a unei delegatii a minerilor, condusa de Miron Cozma (27.09.1991)
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
La 2 aprilie 2025, fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost trimiși în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. Ion Iliescu a mai fost trimis în judecată în acest dosar alături de ceilalți inculpați în anul 2017, însă instanțele au dispus restituirea cazului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
A fost căsătorit din 1951, soția sa Nina Iliescu (Elena Șerbănescu) fiind de profesie inginer, cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor.
Foto: (c) LIVIU SOVA/Arhiva istorică AGERPRES
La 9 iunie 2025, Ion Iliescu a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu' din București, pacientul prezentându-se cu o stare generală alterată de o simptomatologie respiratorie debutată anterior, iar la 16 iunie, Comisia medicală multidisciplinară a spitalului a stabilit că afecțiunea pulmonară de care suferă fostul președinte Ion Iliescu este de natură oncologică. La 18 iunie, Spitalul Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu' anunța că starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a agravat, iar la 2 august, reprezentanții spitalului au precizat că starea generală de sănătate a lui Ion Iliescu s-a deteriorat, la acel moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, Andreea-Gabriela Onogea, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă