DOZA DE CULTURĂ: ''Hristos ducându-şi crucea''
''Hristos ducându-şi crucea'' (''Cristo abrazado a la cruz'') este o pictură în ulei semnată de El Greco, pe numele adevărat Domenikos Theotokopoulos (1541-1614).
Lucrarea, care măsoară 108 centimetri în lungime şi 78 în lăţime, a fost realizată în jurul anului 1602 şi este expusă la Muzeul Prado din Madrid, potrivit museodelprado.es.
În imagine nu există niciun alt personaj, atenţia privitorului fiind îndreptată exclusiv spre Iisus Hristos. Ochii acestuia sunt înlăcrimaţi, semn al durerii simţite pe drumul calvarului şi în anticiparea evenimentelor care vor urma în scurt timp. Paradoxal, însă, privirea sa este senină şi plină de încredere. Chipul nu îi este afectat de suferinţă, iar postura sa este verticală, nefiind apăsat de greutatea crucii. De altfel, poziţia mâinilor sugerează că Iisus Hristos îmbrăţişează crucea, ca un gest de acceptare al Planului Divin.
Palmele şi degetele sale sunt pictate de El Greco într-un mod extrem de delicat, poate şi pentru a sublinia cruzimea pironirii ce avea să urmeze.
Pe capul lui Hristos este aşezată coroana de spini, care dă naştere câtorva picături de sânge. Totuşi, aceasta păleşte în comparaţie cu aureola care înconjoară capul personajului.
Pe fundal nu se observă decât cerul întunecat, cu nori ameninţători ce prevestesc o furtună violentă. Probabil, este o trimitere la versetele din Evanghelia lui Matei 8:23-27, în care Iisus linişteşte o furtună puternică şi le aminteşte discipolilor despre importanţa credinţei.
El Greco este posibil să se fi inspirat pentru realizarea tabloului din sculptura "Iisus Mântuitorul", realizată de Michelangelo în 1521 şi expusă în bazilica Santa Maria sopra Minerva din Roma.
Capodopera "Hristos ducându-şi crucea" este expusă la muzeul din Capitala Spaniei începând cu anul 1872, arată sursa citată.
O versiune a aceleiaşi picturi, cu dimensiunile 105 x 79, poate fi admirată la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, provenită din Colecţia Robert Lehman, conform metmuseum.org.
Artistul spaniol de origine greacă El Greco s-a născut în Candia, Creta, fiind considerat primul mare maestru al picturii spaniole. Se cunosc puţine detalii despre tinereţea sa, dar se ştie că, probabil între 1566 şi 1570, a locuit în Veneţia şi că este posibil să fi studiat în atelierul lui Tizian. În 1572 era membru al ghildei Sf. Luca din Roma. Aici a pictat: "Băiatul suflând în flacără", "Portretul lui Giulio Clovio", "Izgonirea din templu", "Vindecarea orbului din naştere".
Prima sa comandă în Spania a fost altarul bisericii Santo Domingo el Antiguo din Toledo, realizată între 1577-1579. Începând cu aceşti ani, El Greco şi-a dezvoltat stilul specific: a ales un tip de reprezentare care elimină sugerarea spaţiului, caracteristică pictorilor italieni de la mijlocul şi sfârşitul secolului al XVI-lea, cunoscuţi ca manierişti. Figurile alungite au devenit şi ele o emblemă a stilului său.
Stilul manierist de a compune al lui El Greco nu este nicăieri mai clar exprimat decât în capodopera sa, "Înmormântarea contelui de Orgaz" (1586-1588), unde întreaga acţiune se desfăşoară în plan frontal.
Din 1590 şi până la moarte a realizat un mare număr de opere. Printre altarele de biserici pictate se mai află: biserica din Talavera la Vieja (1591), capela San Jose din Toledo (1597), capela spitalului "Caridad" din Illescas (1603-1605), biserica spitalului San Juan Bautista (1608).
Este îngropat în cripta mănăstirii Santo Domingo el Antiguo, ale cărei altare le ilustrase cu picturile sale. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
Foto: (c) museodelprado.es
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)









