Ziua Olteniei

Ziua Olteniei este sărbătorită la 21 martie, fiind instituită prin Legea nr. 65/2017.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a aparţinut unui grup de 27 de deputaţi şi senatori, din partea mai multor formaţiuni politice (PSD, PNL, Minorităţi, UNPR şi neafiliaţi), care au amintit, în expunerea de motive, bogatul trecut istoric al Olteniei, marcându-se, printre altele, momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. "Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei", se arată în expunerea de motive publicată pe site-ul www.cdep.ro.
Proiectul privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, forul decizional, la 21 martie 2017, Legea nr. 65/2017 fiind adoptată de preşedintele României la 13 aprilie 2017 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 aprilie 2017.
Această sărbătoare poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific. Totodată, manifestările dedicate acestei zile pot fi incluse în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi în cele ale Societăţii Române de Televiziune.
Foto (c) MARIA MITRICĂ / AGERPRES FOTO
Regiunea Oltenia este situată în sud-vestul României şi are o suprafaţă de 29.212 km pătraţi, cuprinzând cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, se arată pe site-ul www.adroltenia.ro. Regiunea este mărginită, la nord, de Munţii Carpaţi şi la sud de Dunăre, iar relieful este echilibrat, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri.
Patrimoniul cultural al Olteniei reflectă istoria acestei regiuni de-a lungul a două milenii de existenţă. Un exemplu în acest sens este podul de peste Dunăre, construit de celebrul arhitect al antichităţii, Apollodor din Damasc, la ordinul împăratului Traian, ale cărui ruine pot fi încă văzute pe ambele maluri ale Dunării. În imediata vecinătate, pe malul de nord al Dunării, se află instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană. Totodată, în judeţul Vâlcea, se află vestigii precum Buridava Romana şi castrul Arutela, situat pe malul Oltului, în imediata apropiere a Mănăstirii Cozia, construit din piatră în timpul împăratului roman Hadrian.
Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite, dintre care amintim Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn sau Tismana.
De asemenea, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee, printre care Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Olt, din Slatina, Muzeul Judeţean Vâlcea, Muzeul de artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, Muzeul Judeţean Gorj din Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.
Masa Tăcerii, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, Tărgu Jiu, 2014.
Foto (c) IRINA POENARU / AGERPRES FOTO
Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără marele artist Constantin Brâncuşi, dramaturgul Eugen Ionescu, omul politic Nicolae Titulescu, pictorul Theodor Aman, poetul Marin Sorescu, regizorul Silviu Purcărete etc. Viaţa cultural-artistică a regiunii este susţinută şi de numărul mare al teatrelor şi ansamblurilor artistice din cele cinci judeţe, unul dintre acestea fiind Teatrul Naţional Craiova, cu un rol important la nivel naţional.
Cea de-a XIX-a ediţie a Concursului Naţional al Copiilor ”Căluşul românesc”, Slatina, 2017.
Foto (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Nu în ultimul rând, în Oltenia a fost foarte bine conservată tradiţia, multe dintre obiceiurile străvechi păstrându-se şi în zilele noastre. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025
Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel
CITATUL ZILEI
''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.
CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au venit să voteze 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2025. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 19 m. Luna răsare la 07 h 27 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de
Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)
Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate